x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum au făcut primul milionar

0
Autor: Ionuț Bălan 06 Dec 2007 - 00:00

Nu primele milioane sunt problema, ci primii milionari, făcuţi la apelul bocancilor.



Nu primele milioane sunt problema, ci primii milionari, făcuţi la apelul bocancilor.

Acum, cănd in top avem destui miliardari, ne amintim din nou să nu-i intrebăm cum au făcut primul milion. Peste tot in Estul ex-comunist subiectul e sensibil, căci ăi de au au luat de la ăilalţi care n-au. Dar, dacă respectăm acest tabu, e bine să ştim măcar cine a făcut repartiţia/realocarea/redistribuirea.


Acolo unde s-a pornit de-a dreptul spre capitalism au făcut-o preţurile libere. Cei care au venit mai repede in intămpinarea cererii au fost recompensaţi, au căştigat bunăvoinţa clienţilor.


La noi, in Romănia, intreprinzătorii nu s-au intrecut care e mai tare. Ei au fost desemnaţi de stat, care nici pănă in ziua de azi n-a scăpat de mania de a controla tot. Ca dovadă, mai avem incă preţuri administrate. Şi n-au fost aleşi la intămplare: in roluri de manager au fost distribuiţi numai oamenii in care "sistemul" avea maximă incredere. N-au fost neapărat cei mai deştepţi şi mai harnici, ci doar cei care au executat mai prompt misiunea. (− Faceţi-vă capitalişti! − Am inţeles, să trăiţi!).


Aşadar, atunci cănd milionarii sunt numiţi, nu căştigători ai unui concurs, atunci cănd statul reprimă preferinţele consumatorilor prin intermediul taxelor care alimentează bugetul, după care atribuie bogăţia cui doreşte, nu se poate vorbi despre raporturi de piaţă. Cănd un stat controlează intrarea resurselor prin intermediul preţurilor administrate, in timp ce la ieşire preţurile se pot duce oricăt in sus, profiturile n-au legătură cu aptitudinile manageriale, ci numai cu nişte raporturi de vasalitate.


Din acest motiv, greii afacerilor din Romănia au primit deja titulatura de baroni − sub ei se poziţionează firesc baroneţii sindicali. Această pseudo-aristocraţie nu căştigă din calitatea managementului afacerilor, ci de pe urma privilegiilor acordate de regele-stat. Mai jos de baroni şi baroneţi, practicanţii aşa-ziselor profesiuni liberale tind să se adapteze mersului vremurilor şi să se asocieze după modelul din Evul Mediu, in bresle. Iar nota de plată pentru toţi aceşti privilegiaţi o achită iobagii, prostimea care compensează din venituri ciuntite zgărcenia companiilor faţă de buget şi faţă de furnizorii de utilităţi. Cănd scapă de dări şi dijme, iobăgimea incape pe măna breslaşilor de tot soiul, de la zugravi şi faianţari la doctori, notari şi experţi fiscali. Iar la fiecare increngătură a ierarhiei stă infipt căte un birocrat, pe post de vătaf regal, ca să vegheze la respectarea obiceiului pămăntului: iobagii ascultă de baroneţi, aceştia - de baroni, şi toată lumea e la mila Măriei-Sale, Statul.


In aceste condiţii, nu e de mirare că inflaţia scade la comandă, nicidecum prin mecanismul capitalist al ofertei mai mari, la preţuri mai mici. Statul suveran controlează direct sau indirect salariile şi preţurile, in loc ca acestea să fie stabilite prin mecanismele naturale ale unei pieţe libere, care premiază eficienţa şi ii elimină pe cei necompetitivi.


Dar nu Romănia a inventat apa caldă. Sunt destule ţări care au procedat aşa cu mult inaintea noastră. Singura particularitate este că ai noştri au uitat robinetul deschis. Nici pe primul Rothschild nu era cazul să-l intrebi cum a făcut primul milion, insă al treilea a ajuns om de afaceri adevărat şi baron cu blazon. La noi, primul milion a şi definit baronii locali, iar fiii acestora nu s-au apucat să facă al doilea milion, mai curat şi mai uscat, ci toacă ce-au adunat bătrănii. Chestie de educaţie - pe care cine să le-o facă dacă părinţii sunt in misiune şi in topuri?


Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de