x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum l-a lovit Ion Iliescu pe Sorin Oprescu

0
Autor: Ion Cristoiu 24 Sep 2009 - 00:00

Şi, dacă ai fi un comentator cu gândurile într-altă parte, tot n-ai avea cum să nu sesizezi că Scrisoarea lui Octav Cozmâncă strânge într-un document devastator toate punctele de vedere ale lui Ion Iliescu despre situaţia din PSD.



Câteva dintre ele au fost afirmate public de Părintele fondator al partidului. Disparate, dar mai ales definite prin legendara prudenţă iliescistă, ele n-au avut un prea mare impact mediatic. Şi din simplul motiv că n-au fost urmate, aşa cum ar fi fost de aşteptat, de gestul cerut de minima logică: plecarea lui Ion Iliescu din partid.

În absenţa acestui gest, criticile aduse de Ion Iliescu situaţiei din PSD n-au fost prin nimic diferite de cele aduse de Mircea Geoană situaţiei din Coaliţia PDL-PSD-PC. Ceva rezumat plastic de jurnalişti ori de câte ori liderul PSD s-a zburlit la PD-L prin zicala: Adio, dar rămân cu tine! Ca şi Ion Iliescu, Octav Cozmâncă denunţă:
- pierderea de către PSD a identităţii de partid de Stânga, prin comportamentul de latifundiari ai multor lideri locali şi centrali;
- alierea cu PD-L din dorinţa unor lideri PSD de a pune mâna pe funcţii izvorâtoare de noi averi;
- acapararea partidului de grupuri de interese.

Adăugând acestor critici efortul de satisfacere a orgoliului asumat de Ion Iliescu (definirea drept puci a înlocuirii Părintelui fondator cu Mircea Geoană, un politician care n-a contribuit cu nimic la făurirea partidului, dar mai ales n-a combătut în anii războiului cu Dreapta, mustrarea actualului preşedinte al PSD pentru lipsa de respect faţă de "fondatorul partidului"), avem imaginea unui gest menit a-l determina pe Ion Iliescu să plece din PSD şi, eventual, să se alăture lui Sorin Oprescu în cadrul a ceea ce Octav Cozmâncă anunţa drept Alianţa Naţională a Forţelor Democratice de Stânga.

Pornind de aici, toţi jurnaliştii s-au grăbit să vadă în spatele lui Octav Cozmâncă pe bătrânul Ion Iliescu. Unii, sinceri, pentru că aşa cred. Alţii pentru că aşa cred mogulii lor că trebuie denunţat pentru a propulsa la Cotroceni pe Mircea Geoană, candidatul lor. În PSD există mulţi nemulţumiţi de politica asumată de Mircea Geoană. Unii nu-i iartă felul în care i-a trădat pe Ion Iliescu şi Adrian Năstase în aprilie 2005, după ce-l făcuseră ditamai ministrul de Externe şi se pregăteau să-l proţăpească în fruntea guvernului.

Asta după ce, ambasador în SUA, trimis de Ion Iliescu, Mircea Geoană n-avusese nici un complex să-l trădeze în 1996, trecând peste noapte de partea lui Emil Constantinescu. Alţii urmăresc stupefiaţi felul în care Mircea Geoană sacrifică ditamai partidul pentru a putea rămâne în fruntea partidului. Ei ştiu că intrarea PSD în Coaliţia cu PD-L îşi are temeiul în teama lui Mircea Geoană că va pierde şefia partidului în favoarea lui Miron Mitrea, cel care s-a grăbit să negocieze cu Traian Băsescu înaintea lui Mircea Geoană.

Sunt însă şi PSD-işti revoltaţi de pierderea de către partid a oricărei culori politice. PSD din acest an nu e nici roşu, nici portocaliu, nici albastru. E incolor. Sau mai precis îşi schimbă culoarea în funcţie de rămânerea la guvernare cu orice preţ. Toţi nemulţumiţii din PSD vor fi văzut în Scrisoarea lui Octav Cozmâncă buzduganul aruncat de Ion Iliescu pentru ca oastea anti-Geoană să treacă în sunet de fanfară de partea lui Sorin Oprescu. Nici nu s-au răcit bine literele Scrisorii că a venit surpriza. Dar ce spun eu surpriza?! A venit lovitura. Lovitura cumplită dată tuturor celor care credeau că Scrisoarea e prefaţa plecării lui Ion Iliescu din PSD.

N-a sărit să-l condamne pe Octav Cozmîncă Mircea Geoană, cel denunţat în Scrisoare. A sărit să-l atace Ion Iliescu! Adică exact cel ridicat în slăvi de Scrisoare! Cel ale cărui puncte de vedere le exprima documentul! Argumentul lui Ion Iliescu frizează ridicolul prin raportare la realităţi: "Putea să exprime critici într-un cadru intern de partid".
Dacă am privi în urmă niţel, am vedea că şi Ion Iliescu şi Adrian Năstase, doi dintre aşa-zişii bărbaţi de stat, exprimă de patru ani critici "într-un cadru intern de partid". S-a schimbat ceva în PSD?

În afară de faptul că Marian Vanghelie e, practic, şeful partidului, nu prea văd ce s-a schimbat. Ba, mai mult, după ce-l denunţă pe Octav Cozmâncă pentru că a atacat pe Mircea Geoană, Ion Iliescu îşi declară susţinerea pentru Mircea Geoană la preşedinţia României. De ce? Ne răspunde Ion Iliescu în cel mai deplin limbaj de salcâm:

"În schimb, spre deosebire de Traian Băsescu, Mircea Geoană are capacitatea tutelară şi potenţialul necesar să le depăşească (slăbiciuni - n.n.) şi deţine o experienţă utilă în domeniul relaţiilor internaţionale". Chestionat de jurnalişti, Mircea Geoană a evitat să-l atace pe Octav Cozmâncă. În schimb, domnia sa a declarat că punctul de vedere al PSD a fost exprimat de Ion Iliescu. Să-i recunoaştem celui poreclit de Ion Iliescu prostănacul o manevră de o abilitate ieşită din comun.

Pentru a nu fi obligat el să se angajeze într-o bătălie cu veteranii partidului, l-a pus pe Ion Iliescu, un veteran şi el, să-l atace pe Octav Cozmâncă. La fel cum a făcut Ceauşescu la Congresul al XII-lea din 1979. Atacat public de veteranul Constantin Pârvulescu, Nicolae Ceauşescu nu s-a angajat într-o polemică deschisă. L-a pus pe veteranul Leonte Răutu să-l condamne pe veteranul Constantin Pîrvulescu.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de