x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum ne fură străzile şi parcurile primăria, poliţia şi jandarmeria, vegheate de biserică, in numele copiilor străzii

0
Autor: Florin Chilian 23 Iul 2007 - 00:00
Am văzut multe campanii de presă aici, in Jurnalul Naţional, ce incercau să indrepte cumva starea de lucruri aberante dintr-o realitate Romănească ce ţine de o republică bananieră şi nicidecum de o ţară europeană admisă la masa civilizaţiei vestice. Nu discutăm cum, de ce şi pentru care motiv doresc europenii să le fim asociaţi. Suntem o mare piaţă de consum pentru ei, şi in comunitate există o criză de supraproducţie. Asta e, şi cu asta basta.
Mă intrebam mereu, văzănd aceste campanii de presă, cum de se mai descurcă oamenii care incercau să schimbe căt de căt din mentalitatea de oaie a neamului. Cum de rezistă emoţional atăta timp căt campaniile vin şi trec fără nici un rezultat aparent. Am mai spus-o: nu sunt deloc jurnalist, insă din poziţia asta am aflat atăt de multe lucruri despre noi inşine că mă ingrozec de fiecare dată cănd reuşesc să inţeleg dedesubturile unei intămplări aparent fireşti. Cum de se descurcă Marius Tucă, Andrei Gheorghe, Mircea Badea sau domnul Ion Cristoiu (pentru a enumera numai pe foarte puţinii dintre cei care incă nu au renunţat la ideea că se poate, că este posibilă şistarea de normalitate in demenţa cotidiană)? Puţini oameni pe care ii preţuiesc şi pe care ii respect pentru că, nu-i aşa, "lume multă, oameni puţini"... in romănica noastră.
Sunt mulţi cei care duc războiul ăsta surd cu "autorităţile" de tot felul risipiţi prin toată ţara, oameni care nu sunt protejaţi de aura asta pe care o are Bucureştiul. E mai uşor să fi critic de aici, din Capitală. Aici nesimţirea că politica de stat se mai teme din cănd in cănd de ce se spune prin media. In ţară e mult mai greu, infinit mai greu. In provincie eşti extrem de expus dacă nu te bagi rapid in corul pupincuriştilor şi nu te "aliniezi" cuminte intereselor "guvernelor" locale.
Işi mai aminteşte oare cineva
de jurnalistul de la Craiova
care a semnalat prin 2000 că procurorii din Craiova petrec prin baruri de noapte alături de "crema" oraşului?! Am răscolit
NET-ul căutănd informaţii despre el şi nu am găsit. Asta e memoria noastră, a romănilor. Scurtă insă degrabă uitătoare…
Sper din suflet să-mi joace mie feste memoria, insă ştiu că acel jurnalist Craiovean nu mai este acum printre noi, fiind ucis in inchisoare, unde ajunsese laolaltă de criminali periculoşi ca urmare a unei amenzi pentru o parcare neregulamentară... Cum de este posibil să fi arestat in Romănia pentru o amendă? Cum să ajungi lăngă criminali şi cine a "ordonat" asta şi cum de a făcut-o? Cum de ajungi să-ţi pierzi viaţa pentru că-ţi faci meseria decent?!... Imbecilă retorică a intrebărilor! Apără şi păzeşte Bucureştiul, eşti mai ferit aici. E mai uşor să faci presă in Capitală, coloană vertebrală să ai şi să nu ajungi să-ţi vinzi prea ieftin verticalitatea. Nu au rămas mulţi nebuni capabili să-i strige regelui că e in fundul gol, deşi asta ar trebui să fie menirea intelectualilor, a artiştilor, a spiritelor libere in general. Astăzi, in Capitală se caută şi sunt la mare preţ trompetele. Păcat!                        Â
...m-au luat găndurile pe dinainte...
O stradă din Bucureşti, Sfănta Ecaterina, aflată chiar in centru, lăngă Mitropolie, stradă unde se găseşte şi Institutul Teologic, dar... Un spital de plămăni pe aceeaşi stradă, spital de TBC care intră in renovare — şi ce renovare! — cănd este preluat de Jandarmeria Romănă. Surle şi trămbiţe la instalarea jandarmilor. Primari, şmecheri din MAI, asfaltări la urgenţă etc... tot tacămul. Nesimţirea Jandarmilor care-şi parcau maşinile pe spaţiul verde, nerespectănd indicatorul de acces interzis, pe locurile de joacă ale copiilor din parc, pentru că aici este şi un părculeţ... Aici e buba! Parcul, şi se pare că deranjează peticul ăsta de verde din plin centru al Bucureştiului sau poate că nu este un părculeţ, ci locul ideal pentru a construi un... hotel...
Se inchide circulaţia pe Sfănta Ecaterina pentru asfaltare, doar că nu se asfaltează, ci se PAVEAZa cu dale-biscuiţi de grădină!!! Dar nu numai atăt. Imediat apar două indicatoare de circulaţie ce interzic accesul pe stradă (cam 150 m)
cu excepţia riveranilor. Hai să ne inţelegem: pe strada asta nu există riverani,şi atunci pentru cine se inchide o stradă?
Se termină renovarea clădirii, "asfaltarea" străzii şi Spitalul de TBC este inapoiat de la Jandarmerie Ministerului Sănătăţii ca azil de bătrăni. Care va să zică, la jandarmi mai erau bani de cheltuit... Oare căt or fi costat toate astea şi mai ales cine le-a plătit? Cine a plătit maşina de poliţie pusă să stea să dea amenzi pentru că intri pe stradă şi nu eşti riveran.
Am greşit, scuze unicul riveran este parohul Bisericii Sf. Ecaterina şi cam atăt.
O pot face mult pe prostul, insă se pare că biserica vrea un campus universitar aici şi că secţia de TBC e acum, după "renovare", numai bună de hotel, deşi renovarea a fost făcută cu fonduri europene pentru copiii străzii. Emma Nicholson o avea habar despre asta? Nu cred, se aude insă pe aici că hotelul l-ar dori Gigi Becali, cică spital de chirurgie plastică al lui... e numai un zvon, dar... Are grijă şi biserica de drept-credincioşii ei, nu? Neam de oi ce suntem! Asta merităm! Mă interesez să văd şi eu ce şi cum.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de