x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum poţi repara o eroare istorică?

0
Autor: Dan Constantin 05 Feb 2019 - 21:00
Cum poţi repara o eroare istorică?


Florin Georgescu , prim-viceguvernatorul BNR,profesor la Academia de Studii Economice din București, a fost premiat de Asociația Generală a Economiștilor din România pentru o lucrare fundamemtală de analiză a celor trei decenii de tranziție spre un alt model economico-social. Caracterul direct al autorului, greu de ,,altoit” cu vorbe de catifea și diplomație fără sens în situații complicate, este ilustrat din titlul fără echivoc în jurul căruia gravitază după 1989 confuziile de aderare ale decidenților: CAPITALUL ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ. Marile dezamăgiri ale generațiilor care au trăit momentul schimbării și au avut capacitatea de opțiune, puse în oglindă cu speranțe neatinse ale democrației fără limite au ca placă tectonică un adevăr greu de digerat. Deși l-au învins pe Ceaușescu, românii au pierdut, în fapt, un război,respectiv Războiul Rece,situație considerată a fi mai costisitoare decăt o înfrângere într-un război convențional.Analiza lucidă a ritmului pierdut în atingerea avantajelor pe care le deschidea trecerea de la comunism la capitalism nu ocolește răspunderea factorilor politici interni dar nici lipsa de susținere din partea Occidentului, și el nepregătit sau speculant al conjuncturii din finalul deceniului 8.România a fost legată în această perioadă de referință a lucrării, timp de 22 de ani de sprijinul FMI, față de 11 ani Ungaria și doar 7 ani Polonia. Asistența pentru finanțarea deficitului valutar cronicizat în condițiile contractării producției naționale nu a putut să susțină în zona deciziei interne un spațiu de politici de dezvoltare dorite de populație, țara găsinduse practic în situația de ,,figuri impuse”. Autorul consideră că în România , capitalismul postcomunist a fost construit în mod accelerat de grupuri sociale restrânse, acumularea de capital tradițională, produsă deja în anii socialismului,fiind translată cu prioritate prin privatizare, devenită principala pârghie de trecere a averii statului în proprietatea privată. Mecanismele de redistribuire pe fondul legislației deficitare a fost astel speculată de diverși ,,oameni de afaceri creativi”. Întreprinzătorii autohtoni care și-au asumat riscurile liberei inițiative,pornind și dezvoltând organic afacerile până la performanțe remarcabile, au fost net dezavantajați în competiția cu capitalul format prin mecanismele injuste de redistribuire. Florin Georgescu face o descriere și a procesului prin care sfera de acțiune și multiplicare a capitalului românesc a fost redusă de companiile străine care au ajuns rapid la poziția dominantă.Trecerea de la capitalismul hibrid actual spre o societate capitalistă veritabilă este apreciată de autor ca soluția de acceptat pentru corectarea erorilor și eliminarea sincopelor în funcționarea democrației.Întrarea rapidă în anticamera euro și apoi adoptarea monedei euro reprezintă astfel integrarea într-un lanț virtuos.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de