Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vor să iasă în evidenţă în mod negativ. Pentru a acoperi problemele existente (de pildă, divorţul părinţilor, abuzul fizic), unii tineri folosesc droguri. Ce nu ştiu aceştia este faptul că problemele continuă să existe şi să se agraveze chiar şi după administrarea substanţelor nocive.
Vârsta adolescenţei este dificilă atât pentru copil, cât şi pentru părinţi. Atunci i se dezvoltă personalitatea de sine stătătoare, cel mai mult din cauza transformării hormonilor. Devin independenţi şi intervin întrebările „Ce rost am eu în viaţa asta? Ce-mi doresc eu?”. Acest gol trebuie umplut cumva. Din păcate, tinerii se abat de la direcţia corectă şi complează golul cu droguri. Potrivit A.N.A. (Agenţia Naţională Antidrog), drogul este substanţa licită sau ilicită al cărei consum (din motive medicale ori altele) dă fenomene de dependenţă şi toleranţă.
Adică dă nevoia imperioasă sau persistentă de a continua utilizarea drogului, ignorând consecinţele apărute în plan fizic, psihologic şi social, în scopul obţinerii unei stări de bine sau pentru a evita starea de rău generată de întreruperea utilizării acelei
substanţe. Ce uită mulţi dintre toxicomani (persoanele care consumă droguri în mod repetat) e că drogurile „rezolvă” aparent şi temporar problemele, ea continuând să existe şi să se agraveze. Mai grav este faptul că, în unele cazuri, chiar şi prima doză poate fi fatală.
Principalul motiv care conduce la consumul de droguri este „reprezentat de dorinţa de apartenenţă la un anumit grup de prieteni care consumă aceste produse ca o nevoie de creştere a stimei de sine. Adolescentul consideră că numai în acest fel este matur, este «cool», are acces la senzaţii şi trăiri la care nu ajung majoritatea oamenilor”, subliniază dr Bogdan Gheorghe. Cele mai multe persoane care au experimentat consumul de droguri ilegale fac parte din grupa de vârstă 15-24 de ani; pe lângă anturajul ales prost, reiese că şi lipsa unei bune educaţii împreună cu apariţia unor probleme sociale contribuie la luarea deciziei de a le folosi.
În anul 2007, Agenţia Naţională Antidrog a realizat cel de-al doilea studiu din care rezultă că numărul estimat de persoane care au experimentat de-a lungul vieţii droguri ilegale (marijuana, ecstasy, cocaină, amfetamine, halucinogene, heroină etc.) este de circa 300.000 la nivel naţional şi 100.000 în Bucureşti. Pentru aceştia şi nu numai, A.N.A a dezvoltat 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (câte unul pentru fiecare judeţ şi sector al Capitalei) şi cinci Centre de Asistenţă Integrată în Adicţii, unde se realizează tratament substitutiv şi abordarea integrată a consumatorilor de droguri din punct de vedere medical, psihologic şi social. În plus, Ministerul Sănătăţii a dezvoltat o reţea de asistenţă medicală a toxi-comanilor.
Din cauză că drogurile pot crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale şi ale comportamentului, prin creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile consumului de astfel de substanţe nocive numărul toxicomanilor poate fi redus semnificativ.
