x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum să NU fim cool

0
Autor: Roxana Jianu 13 Mai 2011 - 12:27
Cum să NU fim cool /Intact Images


165220-intact-images20101110135708002.jpgVor să iasă în evidenţă în mod negativ. Pentru a acoperi problemele existente (de pildă, divorţul părinţilor, abuzul fizic), unii tineri folosesc droguri.  Ce nu ştiu aceştia este faptul că problemele continuă să existe şi  să se agra­ve­ze chiar şi după ad­mi­nistrarea substan­ţe­lor nocive.

Vârsta adolescenţei este dificilă atât pentru copil, cât şi pentru părinţi. Atunci i se dezvoltă personalitatea de sine stătătoare, cel mai mult din cauza transformării hormonilor. Devin independenţi şi intervin întrebările „Ce rost am eu în viaţa asta? Ce-mi doresc eu?”. Acest gol trebuie umplut cumva. Din păcate, tinerii se abat de la direcţia corectă şi complează golul cu droguri. Potrivit A.N.A. (Agenţia Naţională Antidrog), drogul este substanţa licită sau ilicită al cărei consum (din motive medicale ori altele) dă fenomene de dependenţă şi toleranţă.

Adică dă nevoia imperioasă sau persistentă de a continua utilizarea drogului, ignorând consecinţele apărute în plan fizic, psihologic şi social, în scopul obţinerii unei stări de bine sau pentru a evita starea de rău generată de întreruperea utilizării acelei
substanţe. Ce uită mulţi dintre toxicomani (persoanele care consumă droguri în mod repetat) e că drogurile „rezolvă” aparent şi temporar pro­blemele, ea continuând să existe şi să se agraveze. Mai grav este faptul că, în unele cazuri, chiar şi prima doză poate fi fatală.

Principalul motiv care conduce la consumul de droguri este „reprezentat de dorinţa de apartenenţă la un anumit grup de prieteni care consumă aceste produse ca o nevoie de creştere a stimei de sine. Adolescentul consi­deră că numai în acest fel este matur, este «cool», are acces la senzaţii şi trăiri la care nu ajung majoritatea oamenilor”, subliniază dr Bogdan Gheorghe. Cele mai multe persoane care au experimentat consumul de droguri ilegale fac parte din grupa de vârstă 15-24 de ani; pe lângă anturajul ales prost, reiese că şi lipsa unei bune educaţii împreună cu apariţia unor probleme sociale contribuie la luarea deciziei de a le folosi.

În anul 2007, Agenţia Naţională Antidrog a realizat cel de-al doilea studiu din care rezultă că numărul estimat de persoane care au experi­mentat de-a lungul vieţii droguri ilegale (mari­juana, ecstasy, cocaină, amfetamine, halucinogene, heroină etc.) este de circa 300.000 la nivel naţional şi 100.000 în Bucureşti. Pentru aceştia şi nu numai, A.N.A a dezvoltat 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (câte unul pentru fiecare judeţ şi sector al Capitalei) şi cinci Centre de Asistenţă Integrată în Adicţii, unde se reali­zează tratament substitutiv şi abordarea integrată a consumatorilor de droguri din punct de vedere medical, psihologic şi social. În plus, Ministerul Sănătăţii a dezvoltat o reţea de asistenţă medicală a toxi-comanilor.

Din cauză că drogurile pot crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale şi ale comportamentului, prin creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile consumului de astfel de substanţe nocive numărul toxicomanilor poate fi redus semnificativ.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de