x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum se mişcă valuta în "cămara" băncii centrale­

0
Autor: Adrian Vasilescu 06 Apr 2009 - 00:00

Banca Naţională a comunicat, zilele trecute, nivelul re­zervelor internaţionale. Datele pun în evidenţă atât volumul total, cât şi cotele celor două mari componente: valute şi aur.



După ce au fost încheiate socotelile, s-a văzut că stocul final, la 31 martie 2009, a înregistrat un recul. După ce nenumărate mişcări s-au produs cu deosebire în compartimentul valutelor, Banca Naţională a înregistrat intrări şi ieşiri, a plătit datoriile statului şi şi-a contabilizat veniturile. După ce a tras linie a rezultat un minus de 796 de milioane de euro.  

Aurul, staţionar sub aspect cantitativ, în sensul că în martie, faţă de februarie, cantitatea de metal preţios din rezerva BNR a rămas nemodificată, 103,7 tone, a scăzut valoric de la 2,484 miliarde de euro în februarie la numai 2,305 miliarde de euro în martie. Motivul: scăderea preţului aurului pe piaţa internaţională. Şi iată cum, prin jocul preţurilor, ponderea valorii aurului în totalul re­zervelor BNR a scăzut cu 179 milioane de euro. Dinamica valoare-cantitate, în cazul stocului metalic din rezervele BNR, este neîndoielnic demnă de interes. Vedem cum,  fără ca măcar un gram de aur să fi fost mişcat de la locul lui, stocul fizic fiind neatins, valoarea totală se schimbă de la o lună la alta. Fascinantă această neîncetată mişcare. Motiv pentru care, zi de zi, ochii noştri sunt aţintiţi cu vădit interes spre ecranele burselor de metale preţioase. Interes ce creşte mai ales în momentele critice. Componenta în aur din rezerva noastră internaţională îşi modi­fică periodic valoarea, în raport cu preţurile de pe marile pieţe ale lumii.    

Să revenim însă la componenta în valute. Mă voi referi la două momente legate de această componentă, care au stârnit vâlvă şi au dat naştere unor confuzii. Le voi detalia.

Primul moment priveşte nivelul reculului înregistrat la sfârşitul lunii martie. Am văzut cum aurul, în al cărui stoc fizic nu s-a produs nici o mişcare, şi-a diminuat valoa­rea. Fiindcă preţul aurului pe marile pieţe ale lumii a scăzut. La fel s-a întâmplat cu stocul de valute. S-a scris: "Rezerva BNR a pierdut 800 de milioane de euro într-o lună". Fals. Rezerva, compusă din 65% euro, 27,5% dolari SUA şi 7% lire sterline, nu a suferit pierderi. Şi-a diminuat doar valoarea, prin echivalarea în euro a stocurilor de dolari şi de lire sterline. Desigur, în condiţiile în care în luna martie atât moneda americană, cât şi cea britanică au suferit deprecieri semnificative în raport cu moneda unică europeană. Aşa e "jocul". Rezerva, calculată în euro, a înregistrat o diminuare de 800 de milioane: de la 25,92 miliarde în februarie la 25,12 miliarde în martie. Dacă însă e calculată în dolari, vom vedea o creştere a rezervei cu aproape 500 de milioane: de la 36,00 mili­arde în februarie la 36,46 milioane în martie.

Al doilea moment priveşte decizia BNR de reducere la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută constituite pentru mai mult de doi ani. Ce sumă va ieşi din rezerva BNR şi va fi restituită băncilor? Întrebarea, repetată cu insistenţă, a trezit un interes ieşit din comun. Răspunsurile analiştilor, pe bază de calcule, au fost dintre cele mai diferite: 800 de milioa­ne, 2 miliarde, 3 miliarde, 4 miliarde, 6 miliarde. Fiecare a calculat cum s-a priceput. Dar nu e un lucru relevant. Pentru că datele ce ar rezulta astăzi din astfel de calcule nu ne-ar arăta decât un tablou static. O fotografie. Deşi important este filmul. Important este cum vor reacţiona băncile două luni de aici înainte, până în perioada de aplicare 24 mai-23 iunie, şi chiar mai departe. Datele veridice ne vor fi relevate de atitudinea băncilor faţă de structura pasivelor în valută.

Semnificativ este faptul că în această "cămară" numită rezerva Băncii Naţionale, în care sunt adunate valori de peste 27 de miliarde de euro, valute şi aur, se produc fără încetare mişcări. E normal: banii care nu se mişcă mor. Important este să le măsurăm corect mişcarea. Improvizaţiile sunt periculoase.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   miliarde,   rezerva

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de