x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dan Dumitrescu: Înfiaţii ratării riscă sentinţe academice

0
Autor: Dan Dumitrescu 22 Sep 2008 - 00:00

Rezultatele înregistrate de echipele româneşti în cupele europene ne-au lăsat în ceaţă. Nici surprizele plăcute, dar nici cele neplăcute nu au consistenţa vreunui verdict. Doar Politehnica Timişoara a călcat mai apăsat pe coaja de banană, însă nici în acest caz pariorii, mulţi dintre ei oameni cu scaun la cap, nu-şi riscă nici măcar coteţul jucînd totul pe o singură variantă. Riscă în schimb sentinţe academice tot felul de înfiaţi ai ratării. Nişte rumegătoare furajate de incompetenţă lansează acuzaţii dure înspre oameni care – de bine, de rău – şi-au asumat în viaţă şi responsabilitatea faptei concrete.



Rezultatele înregistrate de echipele româneşti în cupele europene ne-au lăsat în ceaţă. Nici surprizele plăcute, dar nici cele neplăcute nu au consistenţa vreunui verdict. Doar Politehnica Timişoara a călcat mai apăsat pe coaja de banană, însă nici în acest caz pariorii, mulţi dintre ei oameni cu scaun la cap, nu-şi riscă nici măcar coteţul jucînd totul pe o singură variantă. Riscă în schimb sentinţe academice tot felul de înfiaţi ai ratării. Nişte rumegătoare furajate de incompetenţă lansează acuzaţii dure înspre oameni care – de bine, de rău – şi-au asumat în viaţă şi responsabilitatea faptei concrete.

Marcel Puşcaş şi-a luat din nou impostura la purtare. Omul care toată viaţa a fost sclav al verdelui Franklin încearcă să recupereze prin tupeu suveran în zona verde a fotbalului. Deşi nu este decât un biet absolvent cu forţa al şcolii de grade din dealul care urcă spre Militari, Puşcaş bagă pretenţii de mare specialist în comentariile sale. Citesc în gazetă şi aflu că Puşcaş se declară "nemulţumit de mentalitatea antrenorilor români care adaptează jucătorii la schemele de joc pe care se axează, şi nu invers, în ideea că jucătorii sunt pregătiţi pe anumite posturi şi nu fac faţă altor cerinţe doar pentru a pune în teren schemele antrenorului". Nimic mai clar decât confuzia, decât această salată de dude decorticate. Bănuind că vina aparţine celui care a transcris câte ceva din genialitatea maestrului şi pentru a elimina orice distorsiune, bag audiţie. Puşcaş articulează pe proprie răspundere: "Un antrenor care merge apriori la luptă cu sistemul din mintea lui face o mare greşeală. Sistemul este creat întotdeauna de marfa pe care o ai la dispoziţie". Andrei Vochin, moderatorul emisiunii, încearcă să trateze beatitudinea interlocutorului cu puţină zeamă de varză: "Murinho aşa face!". Dar Marcel Puşcaş nu se clatină. Are rezistenţa hăului incultural: "Face o mare greşeală!".

Peste Mărăşeştiul lui Marcel Puşcaş nu se trece. El este Bobâlna şi Rovine, este Bumbeşti-Livezeni şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, e tranziţie şi blocajul din trafic, e tot ce mişcă-n ţara asta şi, pe deasupra, cel mai multilateral dezvoltat dintre pământeni. Tot ceea ce a uitat este mult mai important decât ceea ce îşi aduce aminte. Nu degeaba se considera el secretarul general al unei federaţii de fotbal hipic. Fiindcă-i mai bine să râdem când îl auzim decât să ne amintim că, în calitate de preşedinte de club, propunea ca Steaua să piardă un meci de la Cluj şi campionatul pentru a nu plăti prime de obiectiv jucătorilor.

Marcel Puşcaş are tot dreptul să comenteze fotbalul după cum îi este părerea. Dar n-am să-i accept pretenţia de autoritate în meserie câtă vreme prestează fraudulos în această postură. Nu poţi promova la catedră câtă vreme ai notă de trecere doar la practica-n producţie.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   puscas

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de