x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De-a buşilea în UE

0
Autor: Razvan Belciuganu 19 Noi 2008 - 00:00

Deşi are doi ani de când a intrat în Uniunea Europeană, România n-a început încă să meargă în picioare. Goana după afirmare în constelaţia europeană o face de-a buşilea, atentă să nu care cumva să ia prea tare viteză.



Pe Ovidiu Dranga, ambasadorul României în Belgia, atitudinea noastră de veşnică aşteptare a indicaţiilor preţioase ale diferitelor foruri tutelare l-a făcut săptămâna trecută să lase limbajul diplomatic şi să puncteze tarele politicii noastre externe.
Prezent la conferinţa "România, doi ani de bilanţ european", desfăşurată la Parlamentul European şi organizată de Centrul European de Relaţii Internaţionale şi Studii Strategice, în colaborare cu Centrul pentru Politici
Publice Internaţionale şi Administraţie, diplomatul a atras atenţia că, în noul context internaţional, trebuie să avem propria părere. Când un ambasador în exerciţiu al
României trage semnalul de alarmă că nu ştim să ne vedem interesul, că nu suntem în stare să ne asociem cu parteneri influenţi pentru a ne atinge scopurile, înseamnă că lucrurile stau mai grav decât credem. În corul naţiunilor membre ale Uniunii Europene, vocea României este gâjâită, iar viziunea noastră asupra construcţiei europene nu o ştie nimeni.
Ambasadorul Ovidiu Dranga a nominalizat ca singur succes al diplomaţiei româneşti impunerea pe agenda discuţiilor europene a proiectului Marea Neagră. Bineînţeles că nici acest proiect nu este exploatat din plin, aşa cum ar trebui să se întâmple, mai ales că suntem la graniţa Uniunii, ceea ce ar trebui să fie un atu în participarea la dezvoltarea programelor de întărire a securităţii spaţiului comunitar. Pentru ambasadorul român de la Bruxelles, toate acestea au o singură explicaţie, aceea că ţara noastră nu a depăşit încă, nici acum, la nivel mental, statutul de candidat la aderarea UE şi una dintre consecinţe este aceea că avem mari probleme cu atragerea fondurilor europene.
La aceeaşi conferinţă, rectorul Institutului Bancar Român, Dorina Poanta, a pledat pentru ca sistemul bancar să devină cheia circuitului pentru absorbţia fondurilor structurale. În opinia sa, rolul băncilor româneşti este foarte important, întrucât finanţările nerambursabile europene vin abia după ce s-a realizat investiţia. Din studiul prezentat de rectorul Institutului Bancar Român reiese că printre cauzele pentru care fondurile postaderare îşi găsesc greu drumul spre finanţarea proiectelor de investiţii atât din sectorul public, cât şi din cel privat se regăsesc birocraţia, lansarea cu întârziere, durata de aprobare şi lipsa de experienţă în întocmirea proiectelor. Cercetările universitarilor arată că majoritatea băncilor româneşti nu şi-au pregătit încă instrumente flexibile şi nu sunt adaptate pentru accesarea fondurilor europene. Din 42 de bănci româneşti, doar cinci s-au implicat semnificativ în sprijinirea celor care doresc să acceseze respectivele fonduri. Aceasta pentru că, uneori, lipsesc specialiştii cu experienţa în accesarea fondurilor europene şi în evaluarea proiectelor. În acelaşi timp, majoritatea băncilor acuză comunicarea defectuoasă cu autorităţile responsabile privind accesarea acestor fonduri.
Temele abordate la conferinţa care a avut loc la Parlamentul European ne prezintă o realitate pe care nu avem voie să o cosmetizăm, mai ales în aceste momente electorale. Iar oferta politică de campanie trebuie să urmărească punctele de plecare şi să construiască acea viziune românească pentru UE. Iar viziunea se doreşte a fi materializată în proiecte sprijinite de întreaga clasă politică şi care să ajungă pe agenda europeană. Dar are cine?
Citeşte mai multe despre:   editorial,   europene

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de