x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce apără BNR cu străşnicie rezervele valutare şi de aur

0
Autor: Adrian Vasilescu 19 Iul 2010 - 00:00


Într-o scrisoare adresată conducerii BNR, domnul Valentin Iliescu, şeful Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul din Guvernul României, informează banca centrală că o pro­pu­nere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2010 are în vedere  majora­rea veniturilor bugetare prin reduce­rea corespunzătoare  a rezer­vei valu­tare a României. Biroul permanent al Senatului a solicitat punctul de ve­dere al Guvernului. La rân­dul său, Guvernul - prin Departamentul pentru relaţii cu Parlamentul - a cerut Băn­cii Naţionale "observaţii şi pro­puneri". Redau, în sinteză, câteva dintre considerentele subli­niate în scri­soarea Băncii Naţionale sub sem­nă­tura guvernatorului.

Primul argument: Legea nr. 312/2004, privind Statutul Băncii Naţionale a României. Al doilea argument, strâns legat de primul: legislaţia Uniunii Europene.

De ce avem nevoie de rezerve de valute şi de aur? Iată câteva raţiuni: ca statul să-şi poată onora plăţile externe; să asigure credibilitatea ţării; să deschidă porţi către împrumuturile externe; să faciliteze absorbţia şocu­rilor financiare în perioade de criză. Din aceste cerinţe se desprinde şi obligaţia Băncii Naţionale de a men­ţine rezervele  internaţionale la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale ţării. Şi de a le apăra cu străşnicie.

Încotro bate proiectul de lege? BNR să crediteze sau să finanţeze direct bugetul. Dar asta înseamnă că ar încălca grav prevederile Legii nr. 312/2004. Căci, potrivit acestei legi, se interzice Băncii Naţionale orice tip de creditare a statului. Şi orice tip de finanţare. Totodată, ar încălca Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, potrivit căruia în legislaţia naţională nu pot exista prevederi prin care se stabileşte în sarcina unei bănci centrale finanţarea unei autorităţi publice. Era aşadar firesc ca, în Constituţia României, să fie consfinţită următoarea prevedere: "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne" (Articolul 148, alineatul 2).

Raportul de convergenţă, elaborat de Banca Centrală Europeană în luna mai 2010, concluzionează că "le­gislaţia românească nu înde­plineşte toate cerinţele privind independenţa băncii centrale, interdicţia finanţării monetare şi integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem". Fără îndoială că adoptarea unor dispoziţii de natură să afecteze direct independenţa Băncii Naţio­nale a României ar antrena, pe lângă încălcarea flagrantă a legislaţiei eu­ropene, şi un risc de imagine în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei ro­mâneşti cu incidenţă asupra băncii centrale. Mai ales că, tot la solicitarea Parlamentului României în legătură cu o propunere legislativă privind va­­lorificarea rezervei valutare a Băn­cii Naţionale a României, în acel caz, pentru dezvoltarea şi modernizarea turismului, Banca Centrală Europeană a emis un aviz nefavorabil. Avizul a fost însoţit de un avertisment sever: "În loc să elimine incompatibilităţile existente, proiectul de lege introduce noi incompatibilităţi prin limitarea independenţei BNR şi prin încălcarea interdicţiei privind finanţarea monetară".

Cum s-a ajuns la soluţia că numai rezerva de valută ar mai salva bugetul? Logica electorală şi populismul au învins - timp de două decenii - lo­­gica economică. Şi deficitul bugetar a ieşit din tipare. Iar acum se în­cearcă soluţii disperate. Unii vor ca re­zerva de valute să acopere defici­tul bugetar. Alţii pledează pentru deficite nelimitate - şi pentru inflaţie nelimi­tată - şi acreditează ideea că pentru aceşti indicatori nu există ti­pare. Ei bine, există. În această lume în care totul se cuantifică, totul se sin­teti­zea­ză în indici statistici - de la cei ce grupează acţiunile la marile burse până la ceea ce americanii nu­mesc "confidenţă", un indice pentru măsu­rarea încrederii în economie -, era fi­­resc să apară şi o măsură pentru de­ficitele bugetare. Şi dacă, în multe părţi ale lumii, plafoanele sunt stabilite în raport cu diferitele împre­ju­rări prin care poate să treacă o ţară ori alta, Uniunea Europeană a introdus un criteriu nu numai ferm, ci şi per­ma­nent: limite maxime care să nu fie mai mari de 3%. Iată însă că a venit criza şi pla­foanele au fost şi în Uniunea Europeană aruncate în aer. Cheltuielile bugetare mari au umflat deficitele. Şi nu doar în Grecia sau în alte ţări de la "periferia" zonei euro, ci şi în Germania şi Franţa. Fapt care a împins politicile de austeritate chiar înaintea politicilor de ieşire din recesiune. Dar asta nu înseamnă nicidecum că lucrurile pot merge atât de departe încât pot fi încălcate legi, tratate sau bune practici.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de