x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu o finală Diaconescu – Orban?

0
Autor: Lucian Avramescu 06 Mai 2008 - 00:00
De ce nu o finală Diaconescu – Orban?


În mod ciudat, vorbele, zvîrlite în tramvai sau la birt, urcă şi în lumea subţire a analiştilor şi "culţilor în cap". M-am mirat să-l aud pe Iosif Boda, un învăţat în ale politicii pe care îl preţuiesc, desfiinţîndu-l prin laudă pe Cristian Diaconescu



Într-o dezbatere simandicoasă, croită pe calapodul unei televiziuni cu ştaif, am auzit următoarea tîmpenie: "Cristian Diaconescu este mult prea inteligent şi citit pentru a fi primar". Să înţeleg de aici că primarul e un fel de ghiolban, un sfertodoct, pînă la urmă un bou? Cu nuanţări otrăvite, un tînăr pesedist, care şi-a consumat cea mai mare parte a activităţii politice în televizor sau jucînd fotbal, s-ar bucura, zicea el, pentru partid dacă ar cîştiga Cristi, dar era evident că nu dă două parale pe el. Ieri, la un botez care înghesuise destulă lume în cîteva odăi, pruncul abia scos din cristelniţă fusese cu desăvîrşire uitat în favoarea unei dezbateri politice. Discuţia antrena deopotrivă două babe guralive, un tînăr cu chelie, cîteva persoane greu de identificat în public. Orban? – ridica vocea o octogenară cu toace. Păi, nu e ăla care a omorît o fetiţă cu maşina? N-a omorît-o, dar a fugit de la locul accidentului, fiind beat – o calmează a doua. Inutil să reamintesc amănuntele acelui caz. Pe o zăpadă cumplită, maşina ministrului Orban lunecă pe trotuar. Ministrul nu era beat. Sînt destule mărturii verificabile că omul nu bea de fel. N-a fugit de la locul accidentului. Cel care face un accident şi fuge, se uită rapid în dreapta şi stînga şi eliberează în trombă ringul pentru a nu-i lua cineva numărul maşinii. Aici, nici vorbă de fugă de la locul accidentului şi nici vorbă "de omorît o fetiţă cu maşina". Iată decontul tîrziu al unei mizerii orchestrate cu ajutorul presei.


Cine va fi primar la Capitală, întrebi pentru a vedea cum merge opinia tîrgului. Cum cine? Blaga, îmi spune un şofer. Ce calităţi îl recomandă pentru această funcţie? E mînă de fier, îmi răspunde. Aud că Blaga, poreclit de Băsescu, şeful lui pe linie de partid, "Buldogul", şi-a înscris pe afişele electorale: "Sînt un om dintr-o bucată". Oamenii sînt compuşi îndeobşte din mai multe bucăţi. Una bucată creier, două bucăţi picioare, coate, pumni, alte accesorii, în genere pitite sub lenjerie. Din care bucată o fi confecţionat domnul Blaga? Dacă preşedintele ţării identifică în el o rasă canină extrem de violentă, pesemne că bucata domnului Blaga este ruptă din colţi şi molari. Să ai un primar, într-o capitală europeană, cioplit dintr-un dinte sfîşietor, e o izbîndă! În alte părţi am auzit că primar general va fi doctorul Oprescu. De unde ştiţi? Cum de unde? Ştie toată lumea! Ciudat cum au apărut toate aceste convingeri. Cine le-a semănat? Pe ce căi? Care sînt mecanismele subterane ale manipulării? Doctorul Oprescu, răspundeam acum două săptămîni întrebărilor unui coleg din presa de provincie, nu prea e doctor. Un om dedicat unei meserii atît de căutate, atît de necesare, care, cum zice el, a vegheat o viaţă la căpătîiul bolnavului, nu-şi trădează vocaţia decît dacă, scuzaţi, n-o are. Vînător înrăit de funcţii, mereu şef şi din ce în ce mai rar pălmaş al bisturiului, Sorin Oprescu pozează în marea soluţie pentru Bucureşti. Eu nu cred în această soluţie, aşa cum nu cred în soluţia Băsescu, perpetuat la conducerea uriaşului buget al Capitalei prin argaţii direcţi. Unul şi-a încheiat mandatul, celălalt "dintr-o bucată" se pregăteşte să-l preia, întru conservarea clanurilor asfaltice, unde banii se numără cu metrul cub.


În mod ciudat, vorbele, zvîrlite în tramvai sau la birt, urcă şi în lumea subţire a analiştilor şi "culţilor în cap". M-am mirat să-l aud pe Iosif Boda, un învăţat în ale politicii pe care îl preţuiesc, desfiinţîndu-l prin laudă pe Cristian Diaconescu. L-aş vedea foarte bine, spune de astă dată Iosif Boda, nu un fitecine, ministru de Externe, şef de stat. Mai puţin primar. Reamintesc amănuntul că Diaconescu a fost un excelent ministru al Justiţiei, iar Capitala are nevoie nu de un ghiolban care să trosnească cu pumnul în masă, ci de un om care să aplice legea, în toată măreţia şi duritatea ei. De ce n-ar ajunge în finală social-democratul Diaconescu? Banii, mulţi, sume ameţioare, sînt miza. De ei nu vrea să se despartă Băsescu, pe care îl bănuiesc, prin serviciile pe care le stăpîneşte, dedesubtul multor manipulări mizere. De ce n-ar ajunge în finală liberalul Orban? Experienţa administrativă a domnului Blaga, ca şef de vamă, este infinit mai subţire decît a actualului ministru al Transporturilor.


De ce nu dăm o şansă şi celorlalţi? De ce e ştearsă cu buretele şansa lui Guşă, de pildă, tînăr, inteligent, bătăios? Cine înceţoşează, cu diabolice morfine, libera noastră judecată? Lăsaţi-mi dreptul să cred într-o finală Diaconescu – Orban, mai apropiată spiritului european al capitalei României.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   diaconescu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de