x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu se enerveaza Microsoft

0
09 Oct 2004 - 00:00

Recunosc: mi-a placut sa ma leg de Microsoft. E si o tinta usoara: Internetul e plin de vorbe grele si descrieri gata preparate, de la "vampirii monopolisti" la "asasinii creativitatii IT globale".

Pe langa inspiratia asta de import, recunosc ca ma ajuta si lipsa oricarei spaime de pedeapsa. Microsoft e, din cate imi aduc aminte, singura companie de la care n-am primit niciodata telefoane cu plangeri dupa vreun articol rautacios.

M-am intrebat de multe ori: o fi vreo politica globala de PR? O fi acel "lasa-ma sa te las" dambovitean (desi la case mai mici oamenii sar aici la gatul tau si de la o virgula)? N-or fi citind presa? Sau chiar or fi un monopol multumit, tolanit la soare, care nu se deranjeaza de tantarii obraznici care ii bazaie pe la urechi?

Am avut un raspuns partial acum doua zile, intr-un interviu cu Steve Ballmer, presedintele companiei (interviu a carui transcriere o puteti citi in aceasta editie a Jurnalului National). E cu mult mai simplu: Microsoft crede ca noi, criticii, traim in nestiinta. Si incearca inca, doua decenii si ceva dupa infiintare, sa ne convinga cu binisorul. Sa ne demonstreze ca gresim lasandu-ne calculatorul pe mana altor producatori. Si sa ne faca sa ne simtim bizar atunci cand apartinem (cand e cazul) celor cateva procente care inca nu-i folosesc sistemele de operare sau aplicatiile.

Pe de alta parte, si reciproca e valabila. Si Microsoft are motive sa nu-si inteleaga criticii care vorbesc despre monopol. In fond, Windows are acum controlul aproape complet al sistemelor de operare pentru calculatoare, dar peste cinci-zece ani vom mai folosi oare PC-uri? Incercarile firmei de a intra in zona sistemelor de operare pentru telefoanele mobile inteligente n-au reusit (Steve Ballmer spune ca vrea jumatate din piata asta, in cativa ani, o recunoastere a faptului ca n-are inca cu ce sa se laude). Tablet PC-ul n-a fost lovitura pe care o astepta compania. Magazinele virtuale de muzica cu cele mai mari vanzari apartin altor firme. Iar alte SRL-uri mici si nervoase incearca sa joace rolul pestilor piranha in cele mai diverse domenii, rupand cate o bucatica mica din marea piata a gigantului. Se intampla in domeniul browserelor, in cel al programelor de editare de text, chiar si in cel al sistemelor de operare.

Un lucru insa trebuie spus despre Microsoft: compania nu merita sa se vorbeasca despre ea ca despre un gigant petrolier care da gauri in pamant si lasa kilometri intregi de balti de titei. Daca e un monopolist, e unul care merita circumstante atenuante. In fond, a creat o industrie curata. A pus minti stralucite la treaba. A construit o cultura de business care a pus, in sfarsit, pretul corect pe creativitate si inteligenta. Faptul ca astazi ideile sunt mai bine platite decat obiectele fizice, facute cu sudoare, se datoreaza si ei. Faptul ca astazi nu mai rade nimeni de adolescentii plini de cosuri, cu ochii rosii de la monitor e si victoria comunitatii pe care a construit-o.

Daca e vreo lectie pentru noi in povestea americanilor, e una simpla: bate-te pentru fiecare client! Compania din Redmont a inceput scriind un sistem de operare pentru un produs mic si ieftin al unui gigant din epoca (IBM). Cum s-ar spune, a pornit de jos, fara fasoane, insa cu o viziune: sa vanda absolut tuturor marfa ei. Fara mila. Iar seful ei e si astazi, in esenta, un agent de vanzari, hotarat sa nu te lase sa pleci acasa fara sa cumperi.

E tipul de patron de care au nevoie cel putin cateva mii de companii romanesti… Dar sa ne oprim aici. Despre ele nu poti sa scrii decat de bine. Altfel se supara.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de