x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce pierdem entropie?

0
Autor: Ionuț Bălan 19 Dec 2019 - 08:30
De ce pierdem entropie?


Viteza luminii scade. Iar problema e că atunci când “ştiinţa” nucleară extrage energia din particule şi nu le lasă să se structureze, procedează precum comunismul intervenţionist şi ateu, ce încearcă să supună natura.

Biserica se opune distrugerii particulelor. Şi e interesant de văzut cum a evoluat numărul credincioşilor în ultima jumătate de veac, pentru că dacă s-a micşorat şi s-a mărit cel al liber cugetătorilor, e posibil ca sistemul să fie mai puţin capitalist. Atât în Europa, cât şi la noi, se pierde entropie.

Dar, întrebarea e ce înţelegem prin asta. E gradul de dezordine al unui sistem, ce îi permite apoi să se echilibreze dinamic. Într-un cadru economic cu multe evenimente, ce au legătură cu pieţele şi cu mâna invizibilă de care vorbea Adam Smith, cu competiţia, sistemul devine stabil, bunăstarea generală se realizează în condițiile în care fiecare individ îşi urmăreşte propriul interes. E ceea ce a teoretizat Taleb în „Antifragil” când a arătat că majoritatea lucrurilor au beneficii de pe urma dezordinii, volatilităţii, haosului şi factorilor de stres. Improbabilul, imprevizibilul, nesiguranţa întăresc orice sistem. Iar un grad mai mare de entropie generează încredere şi aşază lucrurile acolo unde le e locul.

Din păcate însă, sistemele pierd entropie oricum. De aceea e nevoie de factori exogeni ca să o cultive. Cum ar fi investiţiile străine, chiar şi fondurile europene, dar care au nevoie de un mediu economic atractiv şi de pieţe pentru ca resursele să fie alocate eficient.  Aşa cum nu se vede în România, ce n-a întreţinut entropia. La noi, toate formaţiunile politice au comportament de partid unic. Toate iniţiativele legislative sunt menite să conserve puterea.

Foarte puține firme româneşti pot fi considerate cu o structură financiară sănătoasă. Mai mulți întreprinzători ar face structura economiei mai robustă. Un număr în creștere de participanți înseamnă stabilitate, piață mai mare, mai multe evenimente, creșteri de volume și profit. Şi dacă antreprenorii se apucă să investească și să micșoreze prețurile în paralel cu majorarea ofertei, efectele se propagă pe orizontală și rentabilizează alte companii. Adică, impactul se resimte în întreaga economie.

Numai că, în România nu se vorbeşte de mai multe evenimente, de pieţe mai mari, însă cel mai important lucru e că antreprenorii sunt numiţi, nu câştigători ai unui concurs. Nu acţionează principiul cumpărând sau abținându-se de la a cumpăra, consumatorii îi aleg pe antreprenori printr-un plebiscit zilnic repetat.

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de