x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la baronii locali la marele baron naţional

0
Autor: Adrian Năstase 14 Iul 2010 - 00:00
De la baronii locali la marele baron naţional


Noutatea acestei veri, triste şi îngrijorătoare, este transformarea lui Traian Băsescu într-un megafeudal. Mergând ca Duhul Sfânt peste ape, preşedintele intră în ogrăzi inundate şi dă sfaturi iobagilor săi. Nu-i ascultă niciodată. Preşedintele şi supuşii săi nu dialoghează; vorbesc mereu în paralel. Cineva spune că nu îşi poate asigura casa cu un venit sub o mie de lei din care abia poate trăi, seniorul decretează simplu şi rece: "Atunci nu cere nimic de la stat!". Sau, dacă poporul insistă, îl face mincinos. Sau califică acest gen de abordare drept ţăţism.

Copiii şi bătrânii, pe care îi îmbrăţişa în campanie, au devenit acum neobrăzaţi şi nerecunoscători. Nu vor să treacă sub limita cea mai de jos a sărăciei fără să protesteze, fără să se zbată. Inculţi, nu pot pricepe cifrele exacte din strategia prezidenţială care mută ştiinţific banii din buzunarele aproape goale la un buget care ştie mai bine cum să-i folosească, oferindu-i sicofanţilor puterii.
Noul feudal pledează peste tot pentru biruri noi şi invocă FMI-ul ca pe o Înaltă Poartă de la care şi-a cumpărat anul trecut, cu banii noştri, liniştea necesară pentru un nou mandat.

El are şi o viziune economică adaptată la noua lui imagine de vătaf. Vrea întoarcerea la autarhie. Gospodăria ţărănească, chiar inundată, poate înlocui banii pe care statul nu-i mai dă. Pâinea să se facă în casă, găina din curte să înlocuiască salamul de pe raft. Din garduri vechi de scândură se pot face saboţi. Iar o băşică de porc poate înlocui iar, cum nu se poate mai bine, geamul de sticlă de la ferestre.

Într-o vreme în care economiştii cer peste tot măsuri de stimulare a economiei printr-o circulaţie mai rapidă şi mai eficientă a banilor, Traian Băsescu vrea să îndese banii la buget şi să-i facă pe români să planteze grâu în balcon şi livezi în lifturi. Tot acest spectacol dezolant combină scene desprinse parcă din filmele cu haiduci cu cele din Arendaşul Român. Şi aduce aminte de soluţiile disperate ale lui Ceauşescu.

"Nu mai cereţi de la stat!" Pentru că, în viziunea lui Traian Băsescu, statul e al lui şi dacă cereţi de la stat e ca şi cum i-aţi băga mâna în buzunar. Însăşi ideea obraznică de contribuabil i se pare vetustă. Dijmuiţii şi zeciuiţii nu contribuie la nimic. Ei trebuie jumuliţi şi atât. Ca să contribui trebuie să înţelegi Marea Operă. Iobagii care cer diguri, poduri şi mila nu merită decât dispreţ.
Neofeudalismul este ideologia care stă îndărătul republicii prezidenţiale pe care vrea s-o impună Traian Băsescu. Pentru că are încă în mână mai toate frâiele puterii, preşedintele chiar se comportă ca şi cum ar exista deja o asemenea republică. Cine să-l contrazică? El "demite" miniştri şi "dă ultimatumuri" Guvernului, face şi desface politica economică, propune şi impune taxe şi impozite.
Iar noi am aflat acum şi un mare secret: cum ar arăta statul român MODERNIZAT, obiectivul principal al celui de-al doilea mandat băsescian: cu pâine făcută acasă, cu viaţa de zi cu zi întreţinută cu ce găseşti prin curte sau prin balcon, cu biruri, cu încruntarea lui Vodă când merge să-şi viziteze moşia şi zâmbetul lui larg de la aeroport, atunci când pleacă la Bruxelles - ca lider al unei ţări membre a Uniunii Europene.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de