x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la prejudecata la mintea de pe urma

0
05 Aug 2004 - 00:00

Pe romani nu-i intereseaza nici deficitul extern, nici sterilizarea excesului de masa monetara. Ei au ajuns sa consume ca in Vest, dupa unicul criteriu al raportului calitate/pret.

Ca si in fotbal, in economie, ratarile se razbuna. Asta indiferent daca atacantul trage din nepricepere pe langa poarta ori daca suteaza intentionat in bratele portarului. Vom incerca sa dovedim aceasta afirmatie in continuare.

Bunaoara, reculul PIB-urilor est-europene de pana in 1992-1993 n-a luat pe nimeni prin surprindere. Economiile trebuiau sa se reaseze pe o structura noua. Dar numai noi si bulgarii am ajuns din nou in recesiune in a doua parte a anilor ’90. Romania/Bulgaria s-au reintors asupra temelor abordate, fiindca cresterea nu fusese sanatoasa. Polonia/Ungaria au mers inainte fara intrerupere. Asa s-au impartit si candidatele la integrare in doua valuri: "liberalistii" si "gradualistii". Cei care au introdus reformele repede au reusit sa opreasca degradarea mediului, invatamantului si sanatatii. Ceilalti au inca nevoie de asistenta FMI ca sa-si controleze deficitele.

Nu este insa singura comparatie posibila. Clasamentul competitivitatii pozitioneaza primul val intre locurile 22 (Estonia) si 45 (Polonia). Romania si Bulgaria se gasesc hat, departe, dincolo de pozitia 60. Fruntasii integrarii au fost premiati cu investitii straine, care le-au permis sa-si duca PIB-urile (calculate ca paritate a puterii de cumparare) la peste 10.000 de euro/locuitor. Codasii au ramas la 6.000 de euro, ca in 1990.

Deci, e clar: cresterea sanatoasa a veniturilor nu poate avea loc decat in tandem cu majorarea productivitatii, altfel ocaziile irosite se razbuna. De pilda n-ar trebui sa ne mire daca bilantul acestui deceniu va evidentia ca mai mult de jumatate din emigratia fortei de munca, de la Estul la Vestul Uniunii Europene, va fi constituita din romani si bulgari. E limpede ca lipsa utilajelor si managerilor, verificata de topul competitivitatii, determina lucratorii sa se duca acolo unde forta de munca este folosita mai bine.

Dar nu e nevoie sa asteptam pana in 2010 ca sa ni se confime din statistici ceea ce incepe sa se vada cu ochiul liber. Exista chiar acum suficienti romani si bulgari care muncesc in afara. Plusurile din Occident se vad deja in minusurile din balanta comerciala. Dupa cum oamenii nu pot fi opriti sa munceasca unde sunt mai bine platiti, tot asa nimeni nu poate impiedica familiile lor sa cumpere cu banii trimisi marfa buna si ieftina din import. Oamenilor putin le pasa de deficitul extern, de sterilizarea lichiditatii in exces, de faptul ca banii trebuie sa se materializeze mai intai in fabrici si abia apoi in case. Ei consuma, cum fac si cei din Vest.

Abia acum se observa insa marea razbunare, care penalizeaza cu exactitate de metronom blaturile din trecut. Emigratia goleste piata muncii. Importurile elimina produsele autohtone. Cand li se cer salarii mai mari si produse competitive, capitalistii din tara simt cum le fuge pamantul de sub picioare. Ca sa faca fata concurentei, singurul raspuns posibil este format dintr-un management performant, investitii in tehnologie (in locul banilor bagati in case de vacanta si limuzine), combinate cu un plus de concentrare a capitalurilor. Intreprinzatorii ies dintr-o data de sub mantaua statului, care i-a acoperit atata amar de vreme, si cer cu tarie scaderea impozitelor. Constrang statul dirijist sa lase problematica cresterii economice pe seama sectorului privat si sa se rezume la sectorul bugetar "de drept" (scoli, spitale, drumuri etc.).

Iata ca de ce le-a fost frica politicienilor tot n-o sa scape. Piata se va impune pana la urma. Ca asta se va intampla cu zece ani mai tarziu decat la vecini, timp in care decalajele s-au dublat, este un fapt care puncteaza fidel diferenta dintre strategia pe care au avut-o ceilalti si reforma naturala, individ cu individ, care-i impinge de la spate pe conducatorii nostri. S-a dus vremea cand avea succes sloganul populist "nu ne vindem tara".

Cu toate ca avanseaza cu trei viteze - incet, incetisor si pe loc - , reforma nu mai poate fi deturnata pentru simplul fapt ca e ceruta de mentalitatea in schimbare a romanilor.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de