x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De vănzare 237.500 km2. Preţul zonei.

0
Autor: Ionuț Bălan 13 Dec 2007 - 00:00

Toată lumea s-a invăţat cu cuvăntul "boom". Să vedem cum o să spunem in engleză "făs".



Toată lumea s-a invăţat cu cuvăntul "boom". Să vedem cum o să spunem in engleză "făs".
Inflaţia s-a menţinut pentru a doua lună consecutiv (noiembrie) la 7%. Lovitura a venit la căteva zile după un alt şoc: construcţiile au ajuns să contribuie la creşterea PIB dublu căt industria, sau mai degrabă fabricile au ajuns să conteze in ansamblul economiei pe jumătate căt imobilele. Negustorii se reped să le ia oamenilor banii din buzunare inainte să-i primească, iar zidarii prosperă mai mult decăt fabricanţii care-i angajează să le facă vile. Se vede căt de mult contează cănd nu se mai apreciază leul şi căt de puţin ajută majorarea pensiilor.


Am spus mai demult că simplificarea procedurilor legate de TVA a lăsat mai mulţi bani la dispoziţia companiilor in primele trei luni ale anului. Fluxul suplimentar de lichiditate a dinamizat cifrele de afaceri, iar majorarea valorii adăugate s-a materializat intr-un supliment de profit şi de venit salarial. Anticipam că prin reintroducerea pe 15 aprilie a TVA in vamă, avăntul va fi frănat. Industria care importă materii prime din afara UE a resimţit lovitura. Confirmarea a venit de la datele statistice făcute publice săptămăna trecută: construcţiile au realizat aproape jumătate din creşterea economică aferentă trimestrului III 2007, iar contribuţia industriei s-a injumătăţit faţă de primul trimestru. Aşa şi scrisesem că se va intămpla: reducerea contribuţiei industriei la creşterea PIB (1,2% - trimestrul III, faţă de 2,1% - trimestrul I) va fi compensată de mărirea incasărilor din taxe pe produs (1,2% - trimestrul III, faţă de -1% - trimestrul I) şi de creşterea contribuţiei construcţiilor (2,6% - trimestrul III, faţă de 1,3% - trimestrul I şi 2% - trimestrul II). Era de aşteptat, fiindcă nu s-a investit masiv in fabrici, ci in terenuri şi case potentaţii găndesc pe termen scurt: "creştere să fie, dar să profităm şi noi". Reinstaurarea controlului politicului asupra economiei - după scurta perioadă in care intrarea in UE a determinat căţiva paşi involuntari in direcţia pieţei - a fost realizată cu preţul incetinirii creşterii economice (5,7% - trimestrul III, faţă de 6% - trimestrul I) şi a unui recul şi mai mare al contribuţiei valorii adăugate (4,5% - trimestrul III, faţă de 7% - trimestrul I).


Dacă Guvernul - orbit de propriile interese nu este conştient că Romănia se expune pe un singur sector, măcar banca centrală ar trebui să vadă problema. Unul dintre motivele pentru care se umflă deficitul extern e faptul că finanţările din străinătate şi materialele din import sunt destinate pieţei interne şi nu realizării de mărfuri de export. Expunerea unilaterală trebuia să determine BNR să modifice indicatorii de risc prudenţial. Mai ales că, din ce se vede pe pieţele internaţionale, sectorul imobilelor este cel mai expus corecţiilor. Din nefericire, mai toate măsurile luate de banca centrală au mers in direcţia opusă de la relaxarea normelor de creditare şi pănă la reducerea dobănzilor.


Deci guvernul, ca toate guvernele noastre, vrea să crească PIB, dar nu oricum. Preferabil, nu prin forţele pieţei, ca să nu se poată face afaceri fără voia politicienilor. De aici reapar taxele vamale pe relaţia cu UE (taxa pe prima inmatriculare auto), TVA in vamă, se majorează accizele inaintea calendarului negociat cu UE. Cu riscul unei creşteri economice mai mici şi mai puţin sănătoase, guvernanţii mută greutatea majorării PIB pe taxe şi pe imobile. Asta dovedeşte că potentaţii nu şi-au plasat banii in fabrici, ci in case şi terenuri, deci acolo au interes să crească business-ul.


Puse cap la cap, cele două ştiri despre inflaţie şi PIB arată că economia se specializează şi se expune aiurea. Creşterea aparentă vine din sectoare rentabilizate prin fluxuri de monedă străină şi prin creşterea preţurilor. Cănd n-o să mai intre bani ca să umfle balonul, nu va fi nevoie să ne mai anunţe statistica: vom vedea cu ochii noştri recesiunea, deprecierea şi inflaţia. Â

Citeşte mai multe despre:   editorial,   trimestrul

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de