x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Demagogie? Nu. Escrocherie

0
Autor: Ion Cristoiu 02 Feb 2009 - 00:00

În aceste condiţii, decizia Coaliţiei PDL-PSD de a nu aplica Legea 221/2008 are semnificaţia unui fals în declaraţii.



Aşadar, ceea ce era doar zvon sau ştire din surse a devenit oficial: Premierul Emil Boc a anunţat că în 2009 salariile din învăţământ nu vor fi mărite.

Potrivit Legii 221/2008, salariile cadrelor didactice urmau să fie mărite de la 1 octombrie 2008 cu 50%. Guvernul Coaliţiei bombastic intitulate "Partene­riatul pentru România" nu numai că n-a decis mărirea retroactivă de la 1 octom­brie 2008 sau cel puţin mărirea cu 50% de la 1 ianuarie 2009, ci a stabilit că în tot anul 2009, cadrele didactice nu vor primi un ban în plus faţă de măririle de batj­o­cură acordate celorlalte categorii de bugetari. Sub extraordinara presiune a sindicatelor, a PDL şi PSD, a preşedintelui Traian Băsescu, Guvernul Tăriceanu a acceptat în cele din urmă o mărire în 2009 în două tranşe: martie şi, respectiv, noiembrie 2009. Iată însă că PLD şi PSD, sub con­ducerea lui Traian Băsescu, re­fu­ză ca­drelor didactice până şi mărirea de­cisă de Guvernul Tăriceanu. Decizia luată de Gu­vernul Boc a fost taxată de jurna­liş­ti şi po­liticieni drept un exemplu de ne­în­de­plinire a unor făgăduieli electorale. Unii, mai severi, au acuzat PDL, PSD şi pe Traian Băsescu de demagogie. Neînde­pli­ni­rea unor făgăduieli electorale e un fapt care se mai întâmplă şi în alte ţări democratice ale lumii. La noi în România, după 1989, prăpastia dintre ce­le spuse în campanie şi cele decise du­pă ajungerea la guvernare constituie o realitate indiscutabilă. Ne aflăm însă în cazul măririi salariilor în învăţământ faţă-n faţă cu neîndeplinirea făgăduie­lilor electorale de către PDL, PSD şi Traian Bă­ses­cu? Nici vorbă. Ne aflăm în faţa unei uri­aşe escrocherii politice. Nu în faţa unei de­magogii, ci în faţa unei potlogării. E o concluzie ce se desprinde din necesara întoarcere la fapte. La 30 septembrie 2008, urmare a presiunilor făcute de grupurile parlamentare PDL şi PSD, Ca­mera Deputaţilor, jucând rolul de Ca­me­ră Decizională, votează Legea 221/2008, prin care începând cu 1 octombrie 2008 salariile profesorilor se măresc cu 50%. Mărimea cifrei, graba cu care urmează să aibă loc majorarea salariilor în învăţă­mânt, absenţa semnalării resurselor, dar mai ales absenţa unor criterii de diferen­ţiere stârnesc reacţia Guvernului Tări­ceanu. Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, e demis, deoarece nu se opu­sese votării. Guvernul refuză aplicarea Legii, încer­când s-o contracareze prin două Ordonanţe de Urgenţă. Liderii PDL şi PSD de­clanşează un atac fără precedent la adre­sa Guvernului Tăriceanu şi a PNL. Ei nu se sfiesc a incita public sindicatele din învă­ţământ să blocheze anul şcolar şi universitar. Şeful Statului se aşază în fruntea acestei incredibile campanii împotriva Guvernului Tăriceanu. La 24 octombrie 2008, preşedintele promulgă Legea. Momentul e folosit pentru de­nun­ţarea violentă a Guvernului Tăriceanu şi a PNL de crimă împotriva cadrelor didactice şi a educaţiei în general. În paralel cu intervenţiile publice vizând aplicarea Legii cu începere de la 1 octombrie 2008 şi angajamentul că, imediat ce vor ajunge la guvernare, vor aplica Legea, liderii PDL şi PSD întreprind şi fapte concrete. Parlamentarii celor două partide duc la respingerea Ordonanţei de Urgenţă prin care Guvernul proroga termenul de mărire a salariilor până la 1 aprilie 2009. PDL depune o Moţiune de Cenzură împotriva Guvernului Tări­ceanu. Toate aceste lu­cruri petrecându-se în plină campanie electorală pentru scrutinul de la 30 no­iembrie 2008, putem spune că mărirea sa­la­riilor în învăţământ s-a constituit în punc­tul central al bătăliei poli­tice. De o parte PDL şi PSD, conduse de Tra­ian Bă­­sescu, s-au străduit să reducă şan­sele PNL înfăţişând acest partid  drept unul ilegal, anticonstituţional, criminal cu bietele cadre didactice. De cealaltă parte, PNL şi-a asumat riscul de a pierde voturi însemnate refuzând o lege popu­listă. Indiscutabil PNL şi PSD au câştigat scrutinul din 30 noiembrie 2008 şi graţie poziţiei adoptate faţă de mărirea salariilor în învăţământ. Iar PNL a obţinut un scor de doar 18% şi pentru că s-a ţinut pe poziţii. PDL şi PSD nu s-au rezumat, aşa­dar, la avansarea unei simple făgă­duieli electorale. PDL şi PSD şi-au făcut un obiec­tiv de campanie din câştigarea voturilor aparţinând profesorilor prin înfăţişarea drept apărători ai Legii. În aceste condiţii, decizia Coaliţiei PDL-PSD de a nu aplica Legea 221/2008 are semnificaţia unui fals în declaraţii. Apelând la falsul în declaraţii, cele două partide au câştigat alegerile. Un fapt care are semnificaţia unei uriaşe fraude electorale.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   psd

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de