x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Democraţia, imposibilă?

0
Autor: Petre Roman 04 Oct 2010 - 00:00
În momentul declanşării războiului civil dintre Cezar şi Pompei la anul 49 î.Hr., marele Cicero, "conştiinţa însăşi a statului roman", încerca din răsputeri să stăvilească cursul spre dictatura lui Cezar şi constata cu amărăciune că interesele politicii înalte sunt literă moartă pentru marea masă a poporului; "masa poporului este fie inertă, fie îl favorizează pe Cezar. În numele cui să luptăm, al unei himere?". Cicero punea în balanţă conţinutul uman, religios şi material al patriei. Părea că nimic din toate acestea, nici oameni, nici idealuri, nu se află de partea respectării legii.

Revenind la oile noastre, pare că ne aflăm în aceeaşi cumpănă: este democraţia imposibilă? Să mă explic.
1. Preşedintele României, al cărui mandat este că "veghează la respectarea Constituţiei", pare că joacă o miuţă cu unele dintre cele mai sensibile articole ale Constituţiei care definesc democraţia. Mă refer la ignorarea repetată a voinţei Parlamentului, ca şi la abandonarea funcţiei de mediere între puterile statului în favoarea impunerii arbitrare a dorinţelor sale.
2. Parlamentul României, "organul reprezentativ suprem al poporului român", a ajuns să adopte legi de maximă importanţă pentru societate prin fraudă şi, totodată, a devenit locul unui partizanat politic distructiv fără nici o legătură cu nevoile cetăţenilor.
3. Atribuirea aproape fără excepţie a funcţiilor politice - de la ministru la consilier local - după bunul plac al partidelor, dar fără legătură cu competenţa şi cel mai adesea având ca rezultat deturnarea banilor publici în profit personal.
4. Anularea în mai toate cazurile a posibilităţii de acces şi promovare pe treptele ierarhice ale funcţiilor publice prin merit.
5. Demolarea de guvernul actual - în deplină cunoştinţă de cauză - a clasei mijlocii din societatea românească pe existenţa căreia se sprijină democraţia. Paul Krugman, premiul Nobel pentru economie în 2008, e categoric în această privinţă: "Societăţile clasei mijlocii nu apar automat pe măsură ce se maturizează o economie, ci trebuie să fie create prin acţiune politică".
6. Instituţiile de control public nu mai operează, de prea multe ori, după lege şi norme de funcţionare, ci după interesul şefilor politici.

În democraţie, păzirea programelor publice împotriva corupţiei trebuie să fie exemplară. Proiectul "New Deal" al preşedintelui american F.D. Roosevelt care a scos ţara din marea criză 1929-1933 a realizat uriaşe investiţii cu bani publici. A funcţionat, în acelaşi timp, o divizie de control pentru investigarea alocării acestor bani. După mai mulţi ani, Congresul SUA a cercetat activitatea acelei divizii şi nu a putut descoperi nici măcar o singură neregulă serioasă pe care divizia să o fi scăpat din vedere.

Recent, Augustin Buzura spunea că există numeroase instituţii ale democraţiei care ar contrazice, de exemplu, afirmaţia că democraţia e imposibilă la noi. Dar, adăuga el, "am învăţat de mult că, deşi cifrele nu mint, mincinoşii mint cu cifre" şi că în momentul de faţă există pericolul ca noi, românii, să devenim "o populaţie oarecare, un rai al lichelelor şi al proştilor".

Democraţia la noi suferă de o boală grea şi oricine ştie că nu există însănătoşire cât ai clipi. Dar haideţi, oameni buni, să începem însănătoşirea!
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de