x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Democratie si memorie (III)

0
06 Noi 2004 - 00:00

Totalitarismul, in oricare din ipostazele sale, incearca strivirea personalitatii umane, reducerea individului la conditia de simpla rotita dintr-un mecanism coplesitor. Alienarea devine parte a existentei cotidiene in socialismul de tip leninist, in care ideologia joaca rolul unei camasi de forta careia prea putini sunt cei care izbutesc sa-i sustraga.

Camasa de forta este titlul tulburatorului roman scris de prozatorul disident Leonard Oprea, interzis de cenzura comunista, publicat dupa 1990 si republicat in 2004 la Editura Curtea Veche. Lucrurile acestea au fost clar exprimate in scrierile unor Aleksandr Soljenitin si Vaclav Havel, iar la noi, in cele ale lui Paul Goma, Doina Cornea, Dorin Tudoran, Mihai Botez, Dan Petrescu si Liviu Cangeopol.

Intr-adevar, in revista Agora (februarie 1990) aparea dialogul, purtat in perioada de declin final al regimului Ceausescu, dintre Dan Petrescu si Liviu Cangeopol, "Ce-ar mai fi de spus: Convorbiri libere intr-o tara ocupata". Cei doi disidenti faceau parte din acel grup de intelectuali din Iasi care indraznisera sa reconstituie, in pofida represiunii, o enclava de libertate si normalitate. Sa-i amintesc aici si pe colegii si prietenii lor Luca Pitu, Liviu Antonesei, Al. Calinescu si Sorin Antohi. Merita mentionata de asemenea activitatea revistei Opinia studenteasca pe care cerberii ideologici incercau sa o amuteasca, dar care a reusit sa publice texte literare cu continut politic abia voalat. Volumul de dialoguri Dan Petrescu - Liviu Cangeopol a aparut ulterior, imediat dupa prabusirea regimului comunist, la editura Minerva si, intr-o noua editie, revazuta si adaugita, in anul 2000, la editura Nemira (in ambele cazuri cu prefata mea, in editia a II-a cu o postfata de Cristina Petrescu, lector la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti). Se propunea o anatomie neiertatoare a degringoladei politice si morale a socialismului de stat in genere si a celui romanesc in particular. Dan Petrescu si Liviu Cangeopol plasau discutia despre Romania in constelatia valorilor literaturii si practicii rezistentei antitotalitare. Erau discutate miscarile de opozitie din celelalte state sovietizate, inclusiv sindicatul liber Solidaritatea din Polonia. Aparandu-si dreptul la gandire si actiune autonoma, Liviu Cangeopol spunea: "Suntem pur si simplu niste oameni normali intr-o societate anormala sau, daca vrei, paraleli cu ceea ce, prin votul tacit al majoritatii, trece acum drept normalitate". La randul sau, Dan Petrescu raspundea, in al sau inimitabil stil caustic, afirmatiilor ca actiunile disidente ar duce la "subminarea prestigiului Romaniei" (argument rizibil folosit si impotriva lui Paul Goma, Mihai Botez si Dorin Tudoran): "Romania, din pacate, a ajuns in starea in care n-o mai poate face nimeni de ras; si cred ca nu e nevoie sa intonam imnuri patriotarde ca sa fie evident ca nu raul tarii il dorim noi; de altfel, cand am fost intrebat de organele de resort ce vreau eu, de fapt, care sunt mobilurile care m-au impins la «a face galagie», la «a da un numar», am raspuns ca ele se rezuma la faptul ca am privit bine in jurul meu si ca ceea ce vreau este sa traiesc normal, intr-o tara sanatoasa". Idei de o mare, autentica decenta, chiar daca se gaseau si unii cinici gata sa le desconsidere in numele presupunerii ca de fapt nu se putea face nimic concret in conditiile date de loc si de timp.

Cea ce a izbutit disidenta sa probeze era tocmai faptul ca rezistenta nu era o himera, ca se putea spune "Nu" in diverse feluri, ca nu era obligatorie complicitatea cu fortele raului. Idei similare erau formulate de matematicianul Mihai Botez in numeroasele sale texte trimise postului de radio Europa Libera. L-am cunoscut pe Mihai Botez ca student al Facultatii de Filosofie, unde el preda un curs de aplicatii ale matematicii in stiintele umane. A vorbit despre acele momente in frumoasa cronica pe care a scris-o in Agora (iulie 1989) pe marginea cartii mele "Criza ideologiei marxiste in Europa de Est: Mizeria utopiei" (intre timp, cartea a aparut in traducere romaneasca la Editura Polirom). A fost in planurile noastre de a de a scrie candva un volum de analiza comparativa a sistemelor si ideologiilor de sorginte leninista. Nu a fost sa fie: fiecare a mers pe propriul sau drum, mai ales dupa 1990, iar disparitia lui Mihai Botez in 1995 a pus definitiv capat unui asemenea proiect. Tin insa sa accentuez importanta scrierilor sale pe teme politice si intelectuale, inclusiv cele publicate in Agora si alte reviste de exil. As aminti aici un prea putin cunoscut volum, editat de Freedom House la inceputul anului 1989, pe baza unui simpozion desfasurat la New York. Ilustrat de Eugen Mihaescu, cu contributii semnate, intre altii, de Mihai Botez, Andrei Brezianu, Matei Calinescu, Istvan Hosszu, Nestor Ratesh, Dorin Tudoran si autorul acestui editorial, volumul se intitula "Romania: A Case of «Dynastic» Communism" (Romania - Un caz de comunism "dinastic"). La 15 ani de la prabusirea Zidului Berlinului, este bine sa ne reamintim cum aparea situatia din Romania in acel an si sa insistam asupra actiunilor reale urmarind demascarea dictaturii si renasterea libertatii.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   dan

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de