Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PSD a fost mereu o structură organizată, are deja o experienţă a
coerenţei. Trebuie să arătăm românilor că avem o viziune clară despre
viitor, în acord cu momentul politic prin care trece ţara şi în acord
cu propria noastră identitate. De aici trebuie să plece oferta de
stânga despre care vorbeam. Să oferim alegătorilor o alternativă solidă
referitoare la finanţe şi impozite, eliminarea abuzurilor privitoare la
restituiri de proprietăţi, la fenomenele sociale combătute, la
categorii sociale care au nevoie de susţinere şi îndrumare şi la
categorii care au nevoie doar de stimulare pentru a se afirma.
După momentul alegerilor de la Consiliul Naţional mă simt dator cu câteva comentarii. Dator faţă de membrii PSD, evident, dar, nu în ultimul rând, faţă de toţi cei care urmăresc, mai mult sau mai puţin atent, scena noastră politică. Nu sunt puţini românii care, inclusiv pe blog sau pe forumul de la Jurnalul Naţional, mi-au adresat câteva întrebări simple. "Şi acum? Ce urmează? Ce ar avea de făcut partidul în viziunea lui Năstase? Ce vei încerca să faci pentru partid?"
E o abordare firească, dar răspunsul e complicat. Mă voi rezuma la schiţarea câtorva idei, despre care cred că merită să stea la baza unei discuţii serioase.
PSD nu stă deloc rău la capitolul teorie. O spun fără maliţiozitate. În partid există forţă doctrinară. De altfel, niciodată identitatea noastră de stânga nu a fost pusă la îndoială, iar această constantă ne-a transformat azi în pilonii aproape unici ai unei direcţii politice esenţiale. Dar am intrat într-un an electoral în care teoria trebuie rapid transformată în acţiune. Concret: PSD are nevoie de o ofertă de stânga solidă, realistă şi credibilă.
E uşor de observat că ceea ce numim "politici sociale" are o existenţă firavă în România acestui moment. Şi asta nici măcar pentru faptul că am avea de-a face cu o administraţie de dreapta. Pur şi simplu, conducerea ţării se desfăşoară conjunctural şi neprogramatic.
Aici social-democraţii au de jucat un atu de forţă. PSD a fost mereu o structură organizată, are deja o experienţă a coerenţei. Trebuie să arătăm românilor că avem o viziune clară despre viitor, în acord cu momentul politic prin care trece ţara şi în acord cu propria noastră identitate. De aici trebuie să plece oferta de stânga despre care vorbeam.
Să oferim alegătorilor o alternativă solidă referitoare la finanţe şi impozite, eliminarea abuzurilor privitoare la restituiri de proprietăţi, la fenomenele sociale combătute, la categorii sociale care au nevoie de susţinere şi îndrumare şi la categorii care au nevoie doar de stimulare pentru a se afirma. Să pregătim o viziune limpede despre viitorul mediului rural ca atare (nu doar al agriculturii) şi despre ce vom face pentru creşterea venitului mediu.
Pentru a ajunge la o astfel de ofertă e nevoie de lucru în echipă, pe departamente. Mai este nevoie de armonizarea proiectelor departamentale într-un text unic despre resurse şi nevoi care să prezinte nivelul de finanţare pentru fiecare proiect.
După mine, viziunea care trebuie să stea la baza acestei abordări este evoluţia solidară. Se spune că un grup de oameni înaintează cu viteza celui mai lent. Rostul unui manager social e acela de a-i face pe cei lenţi să poată merge mai repede. Mai concret: dezvoltarea ţării trebuie să profite în cât mai mare măsură tuturor. Faţă de deceniul trecut, astăzi există mai multe resurse. Putem să folosim aceste resurse pentru o dezvoltare dezechilibrată, cum se întâmplă acum, din păcate. Ne vom trezi cu perpetuarea celor două Românii: una mică şi care trăieşte bine, şi alta mare, care vede la televizor peripeţiile celor bogaţi. Sau putem să direcţionăm inteligent resursele, în aşa fel încât Marea Românie Săracă să-şi micşoreze populaţia cât mai rapid.
Tot acest proiect trebuie realizat în aşa fel încât să fie înţeles de cât mai mulţi oameni. PSD trebuie să revină tot mai insistent la comunicarea om cu om. Fără a nega nici o clipă rolul mass-media, cred că există nu doar platforme de stânga, ci şi modalităţi de stânga pentru a le comunica.
E o abordare firească, dar răspunsul e complicat. Mă voi rezuma la schiţarea câtorva idei, despre care cred că merită să stea la baza unei discuţii serioase.
PSD nu stă deloc rău la capitolul teorie. O spun fără maliţiozitate. În partid există forţă doctrinară. De altfel, niciodată identitatea noastră de stânga nu a fost pusă la îndoială, iar această constantă ne-a transformat azi în pilonii aproape unici ai unei direcţii politice esenţiale. Dar am intrat într-un an electoral în care teoria trebuie rapid transformată în acţiune. Concret: PSD are nevoie de o ofertă de stânga solidă, realistă şi credibilă.
E uşor de observat că ceea ce numim "politici sociale" are o existenţă firavă în România acestui moment. Şi asta nici măcar pentru faptul că am avea de-a face cu o administraţie de dreapta. Pur şi simplu, conducerea ţării se desfăşoară conjunctural şi neprogramatic.
Aici social-democraţii au de jucat un atu de forţă. PSD a fost mereu o structură organizată, are deja o experienţă a coerenţei. Trebuie să arătăm românilor că avem o viziune clară despre viitor, în acord cu momentul politic prin care trece ţara şi în acord cu propria noastră identitate. De aici trebuie să plece oferta de stânga despre care vorbeam.
Să oferim alegătorilor o alternativă solidă referitoare la finanţe şi impozite, eliminarea abuzurilor privitoare la restituiri de proprietăţi, la fenomenele sociale combătute, la categorii sociale care au nevoie de susţinere şi îndrumare şi la categorii care au nevoie doar de stimulare pentru a se afirma. Să pregătim o viziune limpede despre viitorul mediului rural ca atare (nu doar al agriculturii) şi despre ce vom face pentru creşterea venitului mediu.
Pentru a ajunge la o astfel de ofertă e nevoie de lucru în echipă, pe departamente. Mai este nevoie de armonizarea proiectelor departamentale într-un text unic despre resurse şi nevoi care să prezinte nivelul de finanţare pentru fiecare proiect.
După mine, viziunea care trebuie să stea la baza acestei abordări este evoluţia solidară. Se spune că un grup de oameni înaintează cu viteza celui mai lent. Rostul unui manager social e acela de a-i face pe cei lenţi să poată merge mai repede. Mai concret: dezvoltarea ţării trebuie să profite în cât mai mare măsură tuturor. Faţă de deceniul trecut, astăzi există mai multe resurse. Putem să folosim aceste resurse pentru o dezvoltare dezechilibrată, cum se întâmplă acum, din păcate. Ne vom trezi cu perpetuarea celor două Românii: una mică şi care trăieşte bine, şi alta mare, care vede la televizor peripeţiile celor bogaţi. Sau putem să direcţionăm inteligent resursele, în aşa fel încât Marea Românie Săracă să-şi micşoreze populaţia cât mai rapid.
Tot acest proiect trebuie realizat în aşa fel încât să fie înţeles de cât mai mulţi oameni. PSD trebuie să revină tot mai insistent la comunicarea om cu om. Fără a nega nici o clipă rolul mass-media, cred că există nu doar platforme de stânga, ci şi modalităţi de stânga pentru a le comunica.
