x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Despre suflet, cu sinceritate şi indignare

0
Autor: Ştefan Mitroi 13 Oct 2010 - 00:00
Dacă e să ne fie milă de cineva, de noi ar trebui să ne fie
Mare pramatie, sufletul! Încep să înţeleg de ce nu dă nimeni doi bani pe el. Tot auzim în ultima vreme vor­bindu-se despre oameni care şi-au pierdut sufletul. Pare să-i doară pe ăia care vorbesc. Cei despre care se vorbeşte nici măcar nu se sinchisesc. Ştiu ei ce ştiu. E suficient să mă uit la mine şi la cei de teapa mea ca să le dau dreptate. Sufletul nu face decât să te îndemne la lucruri de pe urma cărora nu ai nici un câştig. De exemplu, îţi zice întruna să fii bun. Neghiobie mai mare ca asta nici că se poate! Nimeni nu se grăbeşte să premieze bu­nă­tatea ta. Nici măcar să-ţi mul­ţu­mească pentru ea. Şi bine fac, a fi bun înseamnă a fi prost.

Apoi, tot el, sufletul, te bate la cap să-ţi fie milă. De te miri ce. Copii care rabdă de foame. Asistente medicale ţinute în arest. Bătrâni care se îm­brân­cesc la coadă pentru a primi gratis o pâi­ne. Profesori care se îm­prumută de la o leafă la alta. Soldaţi care mor într-un război ce nu este al lor. Bolnavi care mor cu zile în spitale. Spitale care n-au ser fiziologic şi aspirine. Po­liţişti pe care îi umilesc infractorii în cârdăşie cu mai-marii ţării. Flea­curi, dacă pot spune aşa. Lucruri mă­run­te spre care te împinge nenoroci­tul de suflet. E bine să ţi-l vinzi cât mai repede. Altminteri, e foarte greu să te descurci. Dacă tot am început, să-l dau până la capăt în fapt. Un alt mare beteşug al sufletului este că-ţi cere să fii tot timpul cinstit. Ce treabă o fi având el? Se vâră ca musca-n lap­te, complicându-ţi şi mai mult si­tu­a­ţia. Cine mai poate să răzbească astăzi cu cinstea? Dacă ar fi el însuşi cinstit, su­fletul ar trebui să-ţi atragă atenţia asu­pra faptului că şi fără cinstitul de tine sunt pe lume destui tâmpiţi. Chiar este nevoie de unul în plus? Dacă el ţi-ar spune, ai şti că nu, dar nu-ţi spune mutălăul. De-ar fi numai asta! Afurisitul de su­flet nu-ţi îngăduie nici măcar plăcerea mă­runtă de a minţi. În vremuri în care minciuna a de­venit politică de stat, tu adică să te pui contra cu ade­vă­rurile tale de tot râ­sul? Trezeşte-te, omule, vino-ţi în fire! Cum să nu te zbaţi în necazuri cu astfel de atitudine? Cum să-ţi meargă bine cu un asemenea aliat? Dacă nu mă crezi, încearcă să mergi la furat în tovărăşie cu sufletul. Nu e bun de aşa ceva. Te lasă baltă din prima. Apoi face pe niznaiul, având grijă să dea cu subsemnatul împotriva ta. Doar ca să scape el cu faţa curată. Aşa ne trebuie. Cu alte cuvinte, ne merităm soarta. Vor­besc despre cei care ne în­că­pă­ţânăm să ne păstrăm sufletul întreg. Dacă e să ne fie milă de cineva, de noi ar trebui să ne fie cel mai mult. Atunci când ne este călcat sufletul în picioare, ceea ce se întâmplă mai tot timpul, în loc să chiuim de bucurie, ne umplem de indignare şi de revoltă, întristându-ne. Şi pentru cine? Pentru cineva care ne învaţă de mici nu­mai lucruri rele şi nefolositoare.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de