Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preţurile se reaprind, confirmând faptul că spirala preţuri-salarii a fost alimentată cu noi majorări de venituri, ceea ce reduce şansele ca prognoza de inflaţie de 6,7% corespunzătoare sfârşitului de an să se realizeze. Dacă ne uităm la rata anuală de inflaţie de 7,39% din octombrie şi o raportăm la nivelul de 7,3% din septembrie, diferenţa este minimă. Dacă privim însă spre creşterea lunară a preţurilor de 1,06% şi o comparăm cu nivelul de 0,4% din luna anterioară, percepţia se schimbă.
Fireşte că volatilitatea cursului de schimb a jucat un rol important în cea de a doua lună de toamnă, fiindcă tarifele la telefonia fixă au avansat cu 3,35%. Dar nu trebuie să uităm că de la 1 octombrie a intrat în vigoare decizia Guvernului de a mări pensiile, salariul minim şi lefurile unor anumite categorii de bugetari. E drept că respectivele majorări de venituri s-au materializat undeva după jumătatea lunii precedente sau chiar în ultima parte a acesteia, dar aici trebuie ţinut cont de anticipaţiile comercianţilor. Pe fondul creşterii aşteptate de pensii şi salarii, oamenii de afaceri au decis să urce gradual preţurile mărfurilor, pentru a nu-şi alunga muşteriii cu scumpiri bruşte. Ei vor continua acest proces de "acomodare" până la absorbirea excesului de cerere (bani) din piaţă. Şi cu această ocazie ne întoarcem iarăşi la ceea ce zicea guvernatorul Isărescu anul trecut: "Din punct de vedere social, poate fi fundamentat un salariu de 700-1.000 de lei, chiar şi unul de 2.000 de lei, dar real tot 500 de lei va fi".
Ca să explic mai clar această ultimă idee trebuie să reamintesc ce anticipam la începutul acestui an. Spuneam că într-un "worst case scenario" (cea mai pesimistă variantă), Guvernul îşi va pierde echilibrul, luat de valul spiralei inflaţioniste. Preocupat mai mult de procesul electoral şi de creşterea economică, Executivul va alimenta spirala cu noi majorări salariale, în special în sectorul public, şi cu creşteri suplimentare de pensii, încercând să restabilească puterea de cumpărare a populaţiei. Putere afectată tocmai de majorările de venituri din anii trecuţi ce s-au întors împotriva beneficiarilor prin intermediul inflaţiei. Iată că acest scenariu se confirmă, dar nu se mai dovedeşte a fi pesimist, pentru că la majorările de venituri decise de Guvern se adaugă creşterile salariale ale profesorilor hotărâte de Parlament, presiunile sindicatelor pentru mărirea lefurilor tuturor bugetarilor, dificultăţile de finanţare pe piaţa externă în circumstanţele deprecierii ratingului, dar şi problemele de finanţare pe piaţa internă în situaţia unei de crize de lichiditate şi de neîncredere la nivelul băncilor, care nu-i va permite statului să atragă împrumuturile de 7 miliarde de lei pe care şi le-a propus.
Iar disponibilizările de personal pe care le previzionam să le realizeze companiile, sub povara creşterii costurilor cu creditele şi salariile, se vede că au loc mai repede decât am crezut iniţial, ca urmare a efectului de accelerator indus de o criză financiară internaţională ce a a atins deja sectorul real. Din acest motiv îmi menţin părerea că anul viitor, în România, se conturează un context stagflaţionist evidenţiat de o creştere economică ce se va reduce spre 2%, o inflaţie ce tinde spre zona cu două cifre şi un şomaj în ascensiune rapidă.
Şi dacă atunci când a fost întrebat de unde are bani să majoreze pensiile, Varujan Vosganian a răspuns: "Din PIB!", acum merită să-l întrebăm încă o dată: "Care PIB?!".
