Dezvoltarea Romaniei si integrarea in UE

In ultimele saptamani, dupa votul din 13 aprilie 2005, presa a reflectat pe larg perspectiva financiara 2007-2013 pentru Romania.

Au existat si comentarii legate de costurile pe care tara noastra trebuie sa le suporte pentru a se integra in Uniunea Europeana. Multi comentatori au considerat ca Romania si Bulgaria beneficiaza de o alocare mai mica, au vorbit despre faptul ca Romania nu este inca pregatita pentru integrarea in UE si, nu in ultimul rand, despre conditiile drastice pe care trebuie sa le indeplinim pentru trecerea la moneda europeana.

O analiza atenta si corecta a sanselor noastre de integrare trebuie sa tina cont de situatia macroeconomica a Romaniei anului 2005: deficit de cont comercial in crestere, deficit de cont curent in expansiune alerta si o incetinire a incasarii veniturilor pe primul trimestru (cu toate ca in ultimul trimestru al lui 2004 au fost inregistrate incasari cu mult peste asteptarile analistilor financiari). Concluzia: conditiile financiare ale anului 2005 influenteaza pregatirea tarii noastre pentru aderarea la Uniunea Europeana.

Dezechilibrele financiare care pot interveni in anul 2005 - inclusiv si derapajele vizavi de stabilitatea macroeconomica, perspectiva aparitiei unor presiuni asupra bugetului consolidat - ne fac sa credem ca principala miza pentru integrarea europeana din punct de vedere financiar o va constitui, de fapt, viziunea Guvernului pentru perioada 2006-2007. Un an 2005, cu unele convulsii economice, poate sa fie o baza mai putin stabila in consolidarea finantelor publice premergatoare aderarii tarii noastre.

In perioada 2005-2007, un moment foarte important il constituie pregatirea si punerea in functiune a Programului National de Dezvoltare (PND). Aceasta reprezinta de fapt harta integrarii. Aceasta defineste domeniile si sectoarele in care Romania trebuie sa-si pregateasca proiectele pentru a putea, de la 1 ianuarie 2007, sa foloseasca sumele destinate tarii noastre.

Din pacate, primele luni ale lui 2005 arata o stagnare a consolidarii PND si constituie un semnal de alarma pentru toate structurile administratiei locale, in vederea pregatirii minutioase a proiectelor destinate dezvoltarii Romaniei.

In conditiile in care la inceput de an 2007 acest program nu va putea sa fie pus in practica imediat, bugetele destinate tarii noastre vor fi reajustate in sensul diminuarii lor. Aceasta ar insemna bani mai putini pentru infrastructura, mediu, agricultura. Asa cum a fost definita intr-o prima varianta, perspectiva financiara 2007-2013 pentru Romania si Bulgaria, este generoasa - aproximativ 44,3 miliarde euro - cu o componenta majora pentru fondurile structurale si de coeziune. De asemenea, agricultura reprezinta un segment important cu resurse pe masura - peste 16 miliarde de euro - ceea ce va putea sa conduca la o transformare radicala a modului in care se face agricultura in Romania.

Pe de alta parte, incepand cu anul 2007, Romania va trebui sa contribuie la bugetul comunitar. Cheltuielile pe care tara noastra va trebui sa le aloce, din bugetul general consolidat, pentru contributia la bugetul UE, precum si la cofinantarea fondurilor de aderare vor reprezenta peste 2,5% din PIB. Prin urmare, rezultatele exercitiului financiar al anului 2005 si strategia Guvernului in 2006-2007 privind constructia bugetului consolidat vor fi elemente definitorii pentru posibilitatea Romaniei de atragere a fondurilor comunitare si folosirea acestora pentru dezvoltare.

In opinia mea, costurile integrarii trebuie privite intr-o perspectiva pe termen lung. Aceasta perspectiva trebuie sa tina seama de o programare bugetara multianuala, de o prioritizare stricta a cheltuielilor bugetare si, nu in ultimul rand, de o politica fiscala stransa, care sa permita continuarea procesului de dezinflatie in perioada anilor care urmeaza.

De modul in care vom sti sa construim un buget multianual si vom fi in stare sa il punem in practica, de modul in care va fi coordonata politica fiscala cu cea monetara si comerciala, vom reusi sau nu ca integrarea Romaniei in UE si costurile ei sa fie percepute si acceptate de catre populatie ca un avantaj pe termen lung, si nu ca un factor care sa opreasca dezvoltarea Romaniei.