x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Discernământul de supravieţuire

0
Autor: Tudor Octavian 01 Iun 2009 - 00:00

În viaţa multor milioane de români, ziua de mâine nu aduce nimic nou şi nimic bun. Oamenii vieţuiesc pur şi simplu, iar dacă au sperat cândva la ceva, speranţa a devenit tot mai confuză, singurul lucru clar rămânând acela că ziua de mâine nu aduce nimic nou şi nimic bun.



Neavând alt ţel decât pâinea zilnică, milioane de oameni din această ţară fără direcţie dezvoltă doar un discernământ social de supravieţuire. Tot ce se întâmplă altfel decât în traiul lor imediat, lipsit de mari bucurii şi în care mai toate surprizele sunt rele, e bun.

Televiziunea lui Dan Diaconescu pentru aceşti oameni nu e doar bună. E cea mai bună. Şi e cea mai bună, fiindcă e singura care prezintă, ca pe nişte spectacole naţionale importante, întâmplările şi incidentele lumii mici şi banale în care-şi duc zilele: certuri în familie, silnicii de tot felul, înmormântări şi nunţi, petreceri cu ce dă Dumnezeu pe masă şi în casă, iar de multe ori şi abjecţia omenească în manifestările ei criminale. Cine-l condamnă pe Dan Diaconescu pentru televiziunea pe care o face, socotindu-l un cinic şi un frustrat care pentru bani îşi vinde şi sufletul, n-are dimensiunea fenomenului. Nu realizează cât de îngust şi vulnerabil e în România discernământul social de supravieţuire.

Lumea care trăieşte cu puţin percepe programele mai îngrijite ale altor televi­ziuni cu indiferenţă. Tot ce nu-i ca la Dan Diaconescu e mai mult decât neinteresant; e împotriva omului simplu. Cum să nu transmită televiziunile scandaluri, când scandalul e însăşi raţiunea de a exista a sute de mii de amărâţi? Sărăcia nu e niciunde sub semnul liniştii şi al resemnării. Sărăcia e activă, e o tensiune la nesfârşit şi o cauză permanentă de conflict. Publicul lui Dan Diaconescu nu e într-atât de filozof, încât să se socotească vinovat pentru viaţa pe care o duce. Vinovaţi sunt mereu alţii, iar scandalul e soluţia lui de moment, pentru a se curăţa de sentimentul de neputinţă care se acumulează în tot omul împilat şi nevoiaş. Dan Diaconescu e numele unor stări de lucruri care par a nu avea nici o soluţie, care pot fi eventual doar ameliorate. Şi în nici un caz foarte repede.

E o mare pierdere de vreme să scrii şi să te revolţi contra lui Dan Diaconescu. Nu e el, e altul. Se găsesc întotdeauna speculatori ai scandalului, mai rapaci ca Dan Diaconescu. Cu Dan Diaconescu nu-i nimic de făcut. Când lumea ale cărei slăbiciuni şi necazuri le exploatează se va emancipa, Dan Diaconescu va scoate bani din alt gen de scandaluri cu televiziunea sa.

Existând dintotdeauna un sus şi un jos, există şi oameni care socotesc c-au ajuns cel mai sus când ajung cel mai jos. Există şi un mai jos decât Dan Diaconescu.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   diaconescu,   dan

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de