x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Doua comentarii

0
01 Mar 2005 - 00:00

Este probabil ca leul sa-si continue aprecierea fata de euro in anii ce vin, mai ales daca economia va inregistra castiguri de productivitate importante. Anul 2007 functioneaza ca un atractor foarte puternic, care incurajeaza intrari de capital.

Nu doresc sa reiau probleme pe care le pune aprecierea leului din pespectiva deficitelor externe. Am aratat ca deficite prea mari ar cauza, eventual, o depreciere a leului; ca de aceea sunt necesare castiguri de productivitate care sa sustina leul. In acest sens, trebuie facuta distinctie intre intrari de capital stabile (investitii straine directe) si cele care, desi autonome, sunt volatile - o diferenta ce, adesea, nu se face.

Unii fac o analogie intre ascensiunea euro fata de dolar dupa 2002 si aprecierea leului fata de euro si dolar. Dar se omite distributia geografica a comertului in raport cu evolutia valutelor. Tarile Euroland-ului deruleaza mai bine de 60% din comertul lor exterior intre ele; deci ele sunt protejate, in buna masura, fata de fluctuatiile euro-ului in raport cu alte valute. Si Romania desfasoara circa 2/3 din comert cu tarile UE, dar leul se apreciaza puternic fata de euro. Deci situatiile nu sunt similare. Si alte tari recent intrate in UE se confrunta cu provocarea aprecierii monedei autohtone fata de euro, ceea ce aduce in prim-plan chestiunea competitivitatii (grabirea introducerii euro, pentru a preveni aprecieri excesive, prezinta riscuri semnificative). Concluzia: atentie la comparatiile ce se fac...

Ministerul Agriculturii a anuntat intentia de constituire a unei institutii de finantare a activitatilor/investitiilor in mediul rural; initiativa trebuie salutata si sprijinita.

Cum am mai amintit, evolutia "chestiunii rurale" depinde de dezvoltarea infrastructurii in mediul rural, proliferarea unor activitati cu caracter industrial (intreprinderi mici si mijlocii), la sat si la oras, care sa absoarba din forta de munca agricola si, nu in cele din urma, finantarea modernizarii agriculturii.

Multi deplang structura defectuoasa a suprafetelor cultivate si lipsa unei infrastructuri de distributie adecvate; aceasta infrastructura ar trebui sa ajute la strangerea recoltelor, stocarea si comercializarea in centre urbane, acolo unde cererea este mare. Stadiul foarte precar al acestei infrastructuri explica variatii mari de preturi in timp si teritoriale, arbitrajul pe piata (si specula).

Bancheri comerciali exprima inclinatia scazuta a bancilor lor pentru implicarea in agricultura noastra. Sunt trei aspecte de evidentiat in aceasta privinta: a) productivitatea scazuta din agricultura noastra; b) dezavantajul pe care ramura agricola il prezinta oriunde in lume fata de industrie si servicii; c) subventiile importante practicate in tari competitoare. In economiile avansate functioneaza mecanisme de sustinere a fermierilor prin politica publica. Este adevarat ca aceasta sufera modificari, asa cum este cazul Politicii Agricole Comune in UE, care inseamna subventii in diminuare severa. Dar reformele nu vor demantela cadrul institutional care asigura o anume stabilitate productiei agricole. Ce ar fi de facut la noi, in conditiile unui buget public sarac si dincolo de subventiile din fonduri UE de care vor beneficia si tarani autohtoni?

Fondurile alocate mediului rural sunt majoritare in totalul finantarii posibile de la UE. Vedem capacitatea actuala redusa de a utiliza fondurile SAPARD (fonduri UE destinate agriculturii). O banca specializata ar putea fi capitalizata cu o parte din acesti bani; ea ar finanta activitati agricole si in zootehnie ce tintesc sa fie competitive, moderne. Exista fermieri autohtoni cu rezultate exemplare, si creditul rural ar multiplica aceste exemple. Functionarea creditului rural ar fi un proiect bine conturat, cu utilitate exceptionala, publica si privata. Pentru tehnicalitatile proiectului (retea teritoriala, expertiza etc.) ne-am inspira din experienta de succes, de decenii, in tarile vestice cu agricultura avansata.

Creditul rural ar finanta si crearea de silozuri pentru stocarea de culturi, formarea unor lanturi de magazine de desfacere a produselor agroalimentare in zonele urbane. Creditul rural ar incuraja taranii sa se asocieze pentru a cultiva pe suprafete mai mari, cu randamente superioare. Aceasta banca agricola ar avea, prin urmare, si rol de informare si educare, prin care si-ar demonstra vocatia de utilitate publica. Totodata s-ar facilita achizitia de masini agricole; s-ar favoriza utilizarea de instrumente financiare, de garantii si forme de asigurare.

P.S. CEC are cea mai extinsa retea din tara si acopera cel mai bine mediul rural. Daca se merge inainte cu privatizarea, solutia optima ar fi cea care mentine imaginea de banca de economii sigura si ar permite dezvoltarea finantarii rurale.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   rural

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de