x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Două răsturnări de opinie ale lui Traian Băsescu

0
Autor: Petre Roman 03 Iul 2008 - 00:00

Aflăm că "la solicitarea preşedintelui (Traian Băsescu) coridoarele rutiere (autostrăzile) sînt considerate priorităţi naţionale şi europene" (comunicat CSAT din 25 iunie a.c.). Mai mult, Traian Băsescu a precizat că întîrzierile în finalizarea autostrăzilor au un impact negativ asupra economiei naţionale. Nu ne spune dumnealui nici un cuvînt, nu exprimă o minimă remuşcare pentru respingerea de către el însuşi, ca ministru al Transporturilor, chiar şi a ideii de a se construi autostrăzi în România.



1 Aflăm că "la solicitarea preşedintelui (Traian Băsescu) coridoarele rutiere (autostrăzile) sînt considerate priorităţi naţionale şi europene" (comunicat CSAT din 25 iunie a.c.). Mai mult, Traian Băsescu a precizat că întîrzierile în finalizarea autostrăzilor au un impact negativ asupra economiei naţionale. Nu ne spune dumnealui nici un cuvînt, nu exprimă o minimă remuşcare pentru respingerea de către el însuşi, ca ministru al Transporturilor, chiar şi a ideii de a se construi autostrăzi în România.

Lipsa infrastructurilor de bază, în special a autostrăzilor, a fost şi este şi azi motiv de pierdere de investiţii străine importante.
Dacă Ceauşescu a fost un om primitiv, incapabil să înţeleagă importanţa unei reţele moderne de transport rutier şi hotărît de altfel să menţină România în izolare, continuarea aceleiaşi politici anti-autostrăzi pe cînd ţara începea drumul modernizării sale în democraţie a fost o greşeală de neiertat. Ceea ce se putea face încă de la început (anii ’90), chiar fără angajarea garanţiilor statului însă prin concesionarea spaţiilor comerciale aferente autostrăzii (un asemenea proiect pentru construirea de autostrăzi cu o lungime totală de 1.400 km a fost aprobat de guvernul pe care-l conduceam în septembrie 1991, dar nu la propunerea ministrului Transporturilor), astăzi cere cheltuieli în bani şi timp cu mult mai mari. Costurile lucrărilor au crescut de 3-4 ori, inclusiv pentru exproprierea terenurilor şi stingerea litigiilor de proprietate.

Construirea unei reţele de autostrăzi constituia o parte a reformei economice şi sociale lansată în 1990. Nerealizarea acestui proiect ne arată că România mai are de parcurs un drum destul de lung pentru a păşi în modernitatea la care visăm.
În calea noastră s-a aflat, cum vedem, un obstacol politic creat de făţărnicia acelora, care azi cer sus şi tare ceea ce ieri respingeau din incompetenţă. "Calea lor este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni" (Vechiul Testament, Proverbe, 4.19).

2 În recenta campanie electorală pentru Bucureşti, mulţi candidaţi s-au lăudat cu un succes care, dacă nu era al lor, era totuşi real: scoaterea parcului Bordei din ghearele unui "rechin" imobiliar. Istoria acestei ruşinoase aventuri imobiliare – căci cedarea unui parc de mare interes public spre a fi lichidat şi transformat în simplu teren de uriaşă speculaţie imobiliară nu are precedent în Europa – este marcată de o răsturnare de opinie asemănătoare cu cea privitoare la autostrăzi. În plină luptă a unor parlamentari şi a opiniei publice pentru stoparea prin lege a masacrării parcului (speculaţia imobiliară a apucat totuşi să defrişeze circa 5.000 metri pătraţi!), preşedintele Traian Băsescu îl acuză public pe speculantul imobiliar Costică Constanda că "a cumpărat acest pămînt ştiind ce restricţii are, dar l-a cumpărat ştiind că putea cumpăra judecători". Dar cine i-a transferat lui Constanda dreptul de proprietate asupra parcului Bordei în compensaţie pentru dreptul asupra acelui teren (din satul francez)? Nimeni altul decît primarul general Traian Băsescu! La ce restricţii face referire Traian Băsescu? Evident ca el nu le precizează, pentru că transferul de proprietate şi dreptul de a construi erau asigurate prin actul semnat de primarul general Traian Băsescu.

Ce putea face totuşi atunci Traian Băsescu?
I. să-l înscrie pe Constanda pe lista de despăgubiri pe care de altfel se găsesc mare majoritate a celor ce revendică proprietăţi ocupate.
II. să-i ofere acestuia în compensaţie acţiuni deţinute de municipalitate în satul francez
III. să-i ofere un alt teren, nu parc public, din proprietatea municipalităţii.

Nu, n-a făcut aşa. Traian Băsescu ia iniţiativa şi îi oferă lui Constanda practic cel mai valoros teren (pe piaţa imobiliară) din domeniul public al statului! În acest caz, perversitatea (nu făţărnicia) este clară: primarul general dă parcul şi tot el acuză un act de corupţie.
Citeşte mai multe despre:   basescu,   traian,   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de