Dragomir şi votul fără permis de competenţă.

Scandalul provocat de repetentia unor echipe la examenul licentierii face valuri in continuare. Aparent ar fi vorba despre controverse generate de interpretarea unor regulamente. Inculpatii pledeaza, firesc, ca nevinovati, sustinand ca neacordarea licentei ar fi doar o consecinta lecturarii pricinoase a legii. Judecatorii, dimpotriva, sustin ca repetentii licentierii sunt cei care ar forta interpretarea eronata a normelor de licentiere.

Evident, cineva greseste in toata aceasta disputa. Dar mobilizarea generala si separarea fronturilor nu a fost generata de greseala in sine, greseala pe care supremii din tribunalelor fotbalului ar fi putut sa o corecteze si prin proceduri mai calme.

Adevarul este ca marea zarva a fost generata de surprinderea unor greuceni ai fotbalului carora le-a fost dat sa afle ca nu mai merge cum mergea, ca s-a gasit cineva care sa fluiere neprotejat prin treburile interne ale fotbalului. Cei prinsi in ofsaid dau cu nervii de pamant si ne sparg timpanele cu vaicarelile feciorelnice. Lor li se alatura viitorii pacienti ai licentierii, cei care au scapat la tura asta doar pentru ca rigoarea mai oboseste cateodata, motivat sau pe cale naturala. Sus­tinere maxima in favoarea incul­pa­tilor au bagat si atarnatorii care au facut ceafa groasa in fotbal tocmai prin asezarea smecheriei deasupra statutelor si regulamentelor. Despre putinii care s-au incapatanat sa puna talpi blatului nu mai discut, pentru a nu le deranja lucrarea. Nu ma intereseaza ce anume a motivat incapa­tanarea lor cata vreme consider corecta decizia luata. Sedinta Comitetului Executiv al FRF nu s-a transformat in curatatorie chimica, asa cum sperau patatii duritatii federale.

Dumitru Dragomir, cel care haleste regulamentele cu nesat de gasca scapata-n dude, a incercat sa profite de inghesuiala si sa supuna votului popular gratierea prietenilor din dotare. Manevra i-a iesit. Dar pe contrasens. Fiindca votantii, altfel baieti de comitet, au soferit fara permis de com­petenta. Greseala a fost corectata de Mircea Sandu. Iar ultima decizie va apartine Tribunalului de Ar­bitraj Sportiv, for european aflat, deocamdata, in afara suspiciunilor. Prin externalizarea suspinului nu au fost insa stopate fra­mantarile interne. Si ma ingrijoreaza faptul ca reprezentantii cluburilor din Liga 1 nu grabesc lucrurile catre intrarea in normalitate. Ei vor sa-si faca viata mai usoara prin indulcirea criteriilor de licentiere. Or, o astfel de atitudine nu promite decat primitivism organizatoric, un primitivism care va da si mai multa apa la moara derbedeismului din fotbal.