x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Dreptul de proprietate - garantat de Constituţie, îngrădit de Fisc

Dreptul de proprietate - garantat de Constituţie, îngrădit de Fisc

de Ionuț Bălan    |    29 Aug 2012   •   10:51

Editorialistul revistei Finantistii, Florin Citu, povesteste ca a avut nevoie sa scoata un certificat fiscal pentru a vinde un activ. A aflat insa dupa 45 de minute de stat la coada ca ar avea o amenda neplatita si nu i se poate elibera certificatul. Citu precizeaza ca achitase amenda, dar nu avea chitanta la el si atunci a mai platit-o o data pentru a obtine pe loc certificatul fiscal si a-si vinde activul. Dupa care a mers acasa, a gasit chitanta, insa a aflat cu stupefactie ca atunci cand prezinti dovada ca statul e prost organizat el nu-ti da imediat banii inapoi cu scuzele de rigoare. Dimpotriva, tu ii dai credit: iti compenseaza ce ai platit in plus cu impozitele viitoare.

Fireste ca Florin Citu nu e nici prima nici ultima persoana tratata de stat ca un prezumtiv vinovat. Daca se intampla sa ai o amenda de circulatie anulata de tribunal tot nu-ti poti vinde casa pentru ca judecatoria nu comunica decizia Fiscului si iar trebuie sa ai grija sa nu pierzi cumva “dovada' care te disculpa.

Mai grav este insa ca aceasta atitudine a statului roman aduce atingere dreptului de proprietate, aceea despre care Constitutia spune ca este “garantata'. Cu alte cuvinte daca Florin Citu ar da in judecata administratia locala a statului ridicand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala - cea mai mediatizata institutie a ultimei perioade - ar trebui sa-i dea castig de cauza. Si chiar nu inteleg de ce nu s-a implicat la momentul oportun Avocatul Poporului in aceasta chestiune?!

Dar controversele nu se opresc aici. Ce este, de fapt, statul cand da pensii sau asigura sanatatea? Doar un prestator de servicii. Iar cand clientii observa ca produsul oferit e mai slab calitativ atunci acestia trebuie sa fie atrasi cu un pret mai mic ca sa nu renunte la serviciu - respectiv sa li se micsoreze semnificativ cota de CAS. Cel putin asa e in capitalism: cand platesti, ai dreptul sa ceri. Cand nu participi, nu pretinzi.

Dar ce se intampla? La acest serviciu nu se poate renunta precum la energia termica furnizata de RADET? Daca nu se poate, atrag atentia ca sunt romani care doresc sa munceasca, dar care considera nerentabil serviciul prestat de stat. Iar daca ei nu accepta conditiile impuse - refuza sa mai plateasca - le este imposibil sa mai lucreze legal. Asta cu riscul de a le fi incalcat un drept constitutional. Legea fundamentala stipuleaza ca 'dreptul la munca nu poate fi ingradit'. Nu scrie nicaieri explicit ca libertatea de a munci se livreaza numai la pachet cu plata cotelor de asigurari sociale.

In Constitutie mai scrie si de garantarea liberei initiative, dar fiindca se adauga si ca se exercita 'in conditiile legii', aici nu mai e vorba de ingradirea unui drept, ci e doar o problema de costuri. Daca angajatorul plateste grosul CAS-ului si este sufocat de biruri ce n-ar trebui sa-l priveasca, atunci e pus in imposibilitatea de a crea locuri de munca. Iar angajatul, la randul sau, in loc sa urmeze calea naturala de a pleca sa lucreze pentru patronul care-l plateste mai bine, e multumit daca ramane macar la serviciul amarat unde lucreaza acum. Asa ca, in final, se consoleaza cu salariul mic, dar sigur preferat in toate sondajele, pana cand uita cum se munceste.

×