Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A trecut vremea politicienilor scandalagii, a mesajelor frisonante şi apocaliptice. De aproape două decenii, romănii se tot aşază in tabere vrăjmaşe şi-şi urmează docil gornistul de partid. Incolonarea asta belicoasă şi neghioabă nu le-a oferit nimic bun, ba dimpotrivă. I-a sărăcit continuu şi i-a inrăit căt pentru zece vieţi, alungăndu-i pe mulţi in lumea largă.
A trecut vremea politicienilor scandalagii, a mesajelor frisonante şi apocaliptice. De aproape două decenii, romănii se tot aşază in tabere vrăjmaşe şi-şi urmează docil gornistul de partid. Incolonarea asta belicoasă şi neghioabă nu le-a oferit nimic bun, ba dimpotrivă. I-a sărăcit continuu şi i-a inrăit căt pentru zece vieţi, alungăndu-i pe mulţi in lumea largă.
La "aprinderea" uriaşului brad din buricul Capitalei s-au străns zeci de mii de suflete. Şi asta după numai o săptămănă de la duminica absenteismului de pomină. Atunci politicienii şi-au chemat la urne simpatizanţii, proimiţăndu-le vrute şi nevrute, insă degeaba. Acum nu i-a indemnat nimeni să iasă din casă, au venit pur şi simplu. Sătui de atăta cotidian incrăncenat şi nevoiaş, bucureştenii au adulmecat mirosul bucuriei, al frumosului şi au dat buzna in Piaţa Unirii. Cum o făcuseră şi dimineaţa, la parada dezbinării naţionale. Căci preşedintele era intr-o parte, Guvernul in alta, iar Parlamentul altundeva. Trimişii instituţiilor reprezentative ale statului invrăjbit se priveau cu obidă şi ură peste taburile şi tanchetele scoase din hangarele oştirii dezcazarmate. Se uitau pieziş unii la alţii şi puneau la cale noi ambuscade şi gherile politice, ca nu cumva să-şi piardă obişnuinţa. Iar la sfărşit, părintele invrăjbitor al naţiei a plecat singur, zăbovind un minut, două cu Ilie Năstase, şi a şters-o fără să lase pe oceanul populismului vălurit vreun siaj acătării. Se pare că băile de mulţime de odinioară nu-i mai sunt la indemănă şi geaba se plănge in eter de nerecunoştinţa unora şi altora. Poporul la care s-a intors arţăgos ori de căte ori s-a simţit incolţit, l-a cam părăsit şi nu i se mai prosternează necondiţionat, ca-n lunile dintăi ale acuplării oranj.
Dar nu doar şeful statului e obligat să inveţe din lecţia servită de electorat in ultima duminică noiembrică. A trecut vremea politicienilor scandalagii, a mesajelor frisonante şi apocaliptice. De aproape două decenii, romănii se tot aşază in tabere vrăjmaşe şi-şi urmează docil gornistul de partid. Incolonarea asta belicoasă şi neghioabă nu le-a oferit nimic bun, ba dimpotrivă. I-a sărăcit continuu şi i-a inrăit căt pentru zece vieţi, alungăndu-i pe mulţi in lumea largă. Liderii principalelor formaţiuni de la noi n-au izbutit decăt să incite electoratul neoaş, să-l aţăţe impotriva adversarilor politici, să-l transforme in masă de manevră. Să-l impingă in situaţia de combatant fanatic, de adunătură pregătită de asalt. Aşa s-a intămplat şi cu Corneliu Vadim Tudor, şi cu Gigi Becali sau cu Cozmin Guşă şi Dan Voiculescu, iar alegătorii i-au sancţionat drastic. Campaniile electorale inchizitoriale şi-au diminuat atracţia, impactul empatic. Romănii vor niţică armonie şi toleranţă, gata cu stridenţele becalo-şandro-buruiano-pavelesciene.
Pelediştii aliniaţi in spatele revigoratului Stolojan au sărit pragul supravieţuirii datorită unui discurs civilizat şi-al unei strategii inteligente. Considerat incă un tip abrupt şi sobru, ex-premierul cu nisip intre dinţi i-a urnit la urne pe destui nehotărăţi şi, pe deasupra, a rupt şi o halcă măricică din bazinul răposatei "Alianţe D.A.".
Exagerările ţipătoare, inconsecvenţa gesturilor politice ale preşedintelui Băsescu au tras in jos PD. Din dosul prezidenţial s-au auzit vag şi cacofonic vocile partidului, credit in sondaje cu procente ameţitoare. Vasile Blaga, Adriean Videanu, Liviu Negoiţă şi alţii ca ei au stat cuminţi la cutie, in loc să arate romănilor că politica inseamnă azi şi decenţă, şi patimă bine temperată.
Aceleaşi excese băsesciene au urcat şi PNL la o cotă nesperată deunăzi, semn clar că o parte insemnată a populaţiei votează cu victima mardeiaşului cartierului. O reacţie durabilă in timp, indiferent de actorii jocului. Liberalii au căpătat consistenţă şi vizibilitate abia sub focul declanşat de condotierul din Deal, iar Tăriceanu, Antonescu şi Orban s-au conturat ca politicieni prin contrast cu "agresorul".
Dinspre PSD răzbat prea multe trompete, şi actuala conducere nu e in stare să se clarifice ideologic. Parcă s-ar lepăda de nemuritorul Ion Iliescu, parcă l-ar păstra in fotoliul de onoare, fiindcă nucleul dur de "şoşonari" aduce voturi sigure şi numeroase. Puţini observă, de pildă, că succesul enorm al septuagenarului pesedist in anii din urmă s-a datorat tocmai mesajului său liniştitor, impăciuitor. Niciunul dintre cei care i-au succedat la Cotroceni n-a mai intruchipat la fel de convingător aspiraţia de mediator naţional, şi neimplinirea acestei aşteptări sociale explică, orişicăt, absenteismul masiv de la scrutinul recent. Şovăiala doctrinară a tovarăşilor lui Geoană şi frămăntările intestinale, ajunse mereu in presă, vor menţine PSD la un scor căldicel şi amăgitor, dar departe de gloria atinsă mai ieri.
Văzănd mulţimea inghesuită sub bradul gigantic, am trăit revelaţia solidarităţii demult uitate. Cine va reuşi să născocească o astfel de concordie paşnică va căştiga lesne puterea politică. Cine nu, va asculta prohodul norodului exasperat de hulă şi răzbunare. Şi de sloganurile boante ale luptei contra corupţiei ori baronilor inventaţi de "centrul imaculat".
La "aprinderea" uriaşului brad din buricul Capitalei s-au străns zeci de mii de suflete. Şi asta după numai o săptămănă de la duminica absenteismului de pomină. Atunci politicienii şi-au chemat la urne simpatizanţii, proimiţăndu-le vrute şi nevrute, insă degeaba. Acum nu i-a indemnat nimeni să iasă din casă, au venit pur şi simplu. Sătui de atăta cotidian incrăncenat şi nevoiaş, bucureştenii au adulmecat mirosul bucuriei, al frumosului şi au dat buzna in Piaţa Unirii. Cum o făcuseră şi dimineaţa, la parada dezbinării naţionale. Căci preşedintele era intr-o parte, Guvernul in alta, iar Parlamentul altundeva. Trimişii instituţiilor reprezentative ale statului invrăjbit se priveau cu obidă şi ură peste taburile şi tanchetele scoase din hangarele oştirii dezcazarmate. Se uitau pieziş unii la alţii şi puneau la cale noi ambuscade şi gherile politice, ca nu cumva să-şi piardă obişnuinţa. Iar la sfărşit, părintele invrăjbitor al naţiei a plecat singur, zăbovind un minut, două cu Ilie Năstase, şi a şters-o fără să lase pe oceanul populismului vălurit vreun siaj acătării. Se pare că băile de mulţime de odinioară nu-i mai sunt la indemănă şi geaba se plănge in eter de nerecunoştinţa unora şi altora. Poporul la care s-a intors arţăgos ori de căte ori s-a simţit incolţit, l-a cam părăsit şi nu i se mai prosternează necondiţionat, ca-n lunile dintăi ale acuplării oranj.
Dar nu doar şeful statului e obligat să inveţe din lecţia servită de electorat in ultima duminică noiembrică. A trecut vremea politicienilor scandalagii, a mesajelor frisonante şi apocaliptice. De aproape două decenii, romănii se tot aşază in tabere vrăjmaşe şi-şi urmează docil gornistul de partid. Incolonarea asta belicoasă şi neghioabă nu le-a oferit nimic bun, ba dimpotrivă. I-a sărăcit continuu şi i-a inrăit căt pentru zece vieţi, alungăndu-i pe mulţi in lumea largă. Liderii principalelor formaţiuni de la noi n-au izbutit decăt să incite electoratul neoaş, să-l aţăţe impotriva adversarilor politici, să-l transforme in masă de manevră. Să-l impingă in situaţia de combatant fanatic, de adunătură pregătită de asalt. Aşa s-a intămplat şi cu Corneliu Vadim Tudor, şi cu Gigi Becali sau cu Cozmin Guşă şi Dan Voiculescu, iar alegătorii i-au sancţionat drastic. Campaniile electorale inchizitoriale şi-au diminuat atracţia, impactul empatic. Romănii vor niţică armonie şi toleranţă, gata cu stridenţele becalo-şandro-buruiano-pavelesciene.
Pelediştii aliniaţi in spatele revigoratului Stolojan au sărit pragul supravieţuirii datorită unui discurs civilizat şi-al unei strategii inteligente. Considerat incă un tip abrupt şi sobru, ex-premierul cu nisip intre dinţi i-a urnit la urne pe destui nehotărăţi şi, pe deasupra, a rupt şi o halcă măricică din bazinul răposatei "Alianţe D.A.".
Exagerările ţipătoare, inconsecvenţa gesturilor politice ale preşedintelui Băsescu au tras in jos PD. Din dosul prezidenţial s-au auzit vag şi cacofonic vocile partidului, credit in sondaje cu procente ameţitoare. Vasile Blaga, Adriean Videanu, Liviu Negoiţă şi alţii ca ei au stat cuminţi la cutie, in loc să arate romănilor că politica inseamnă azi şi decenţă, şi patimă bine temperată.
Aceleaşi excese băsesciene au urcat şi PNL la o cotă nesperată deunăzi, semn clar că o parte insemnată a populaţiei votează cu victima mardeiaşului cartierului. O reacţie durabilă in timp, indiferent de actorii jocului. Liberalii au căpătat consistenţă şi vizibilitate abia sub focul declanşat de condotierul din Deal, iar Tăriceanu, Antonescu şi Orban s-au conturat ca politicieni prin contrast cu "agresorul".
Dinspre PSD răzbat prea multe trompete, şi actuala conducere nu e in stare să se clarifice ideologic. Parcă s-ar lepăda de nemuritorul Ion Iliescu, parcă l-ar păstra in fotoliul de onoare, fiindcă nucleul dur de "şoşonari" aduce voturi sigure şi numeroase. Puţini observă, de pildă, că succesul enorm al septuagenarului pesedist in anii din urmă s-a datorat tocmai mesajului său liniştitor, impăciuitor. Niciunul dintre cei care i-au succedat la Cotroceni n-a mai intruchipat la fel de convingător aspiraţia de mediator naţional, şi neimplinirea acestei aşteptări sociale explică, orişicăt, absenteismul masiv de la scrutinul recent. Şovăiala doctrinară a tovarăşilor lui Geoană şi frămăntările intestinale, ajunse mereu in presă, vor menţine PSD la un scor căldicel şi amăgitor, dar departe de gloria atinsă mai ieri.
Văzănd mulţimea inghesuită sub bradul gigantic, am trăit revelaţia solidarităţii demult uitate. Cine va reuşi să născocească o astfel de concordie paşnică va căştiga lesne puterea politică. Cine nu, va asculta prohodul norodului exasperat de hulă şi răzbunare. Şi de sloganurile boante ale luptei contra corupţiei ori baronilor inventaţi de "centrul imaculat".
