x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Economia la scadenţă

0
Autor: Ionuț Bălan 15 Ian 2009 - 00:00

Revista Săptămâna Financiară preciza luni că intervalul 4,3-4,37 lei/euro este unul foarte important pentru că, la o depreciere a leului de 15% faţă de 3,8 lei/euro, BNR ar putea să apere cursul, întorcându-l în banda de fluctuaţie 3,8-4,3 lei/euro.



Marţi, după jumătate de săptămână de creşteri de 6-7 bani pe zi, rata de schimb s-a oprit din ascensiune când se găsea la 4,34-4,35 lei/euro, iar dealerii au susţinut că banca centrală a vândut valută prin intermediul unor bănci comerciale.

Calculând mai exact ce a anticipat revista economică şi admiţând că BNR a vândut devize peste 4,34 lei/euro, nivelul de curs apărat se găseşte la 14,25% de 3,8 lei/euro, procentaj egal cu rata lombard, dobânda la care banca centrală oferă împrumuturi de urgenţă băncilor comerciale. Miercuri, sub 4,24 lei, euro a devenit din nou atractiv la cumpărare, mai ales pentru cei constrânşi să-şi achite datorii comercial-private, şi am putea asista la o revenire peste 4,3 lei/euro, urmată de noi "replici" ale BNR. Noile acţiuni ale băncii centrale pot poziţiona mai clar cursul pe trend descendent.

Ceea ce trebuie subliniat însă este că o întoarcere a cotaţiilor sub nivelul de 4 lei/euro – spre limitele de jos ale benzii 3,8-4,3 lei/euro – este exclusă în prezent. BNR n-are de ce să-şi consume masiv rezerva câtă vreme Guvernul nu-şi exprimă intenţia de a veni cu o serie de măsuri de restructurare economică. Asta ar însemna mai mult decât iniţiative de tip FMI de control al costurilor cu salariile. "Împachetarea" unor active ale statului sub forma unor companii viabile care să fie vândute parţial către investitori privaţi reprezintă una dintre soluţiile ce pot fi luate în calcul. O dată cu interesul străinilor pentru aceste companii ar veni şi valută în ţară, iar cursul de schimb ar avea şanse să scadă sub pragul de 4 lei/euro.

Este drept că nişte linii de credit sau de swap de la Uniunea Europeană sau de la Banca Centrală Europeană pot detensiona situaţia. Însă numai temporar, pentru că dacă ne uităm la forintul maghiar – care a beneficiat de ajutorul concertat al FMI, UE şi al Băncii Mondiale – observăm că a reînceput să se deprecieze. Deci fără restructurare tot nu putem scăpa....

Ok, dar deprecierea leului nu-i afectează puternic pe cei care au luat credite în valută? Ba da, numai că soluţia nu este un moratoriu de doi ani pentru executarea silită a garanţiilor la creditele ipotecare contractate de populaţie. Poate că guvernanţii n-au înţeles, şi atunci e bine să le mai explicăm o dată. O serie de bănci româneşti au ajuns să plătească dobânzi deosebit de înalte pentru atragerea de resurse: 7% la euro şi 25% la lei. Ele stau pe marje negative de profit. Iar în momentul în care îşi vor termina profiturile obţinute anterior vor reprezenta o problemă pentru sistemul bancar. Din păcate, această situaţie poate deveni mai rapid problematică în condiţiile în care profiturile precedente pot fi puse sub semnul întrebării de decizia statului de a institui un moratoriu care să împiedice băncile, timp de doi ani, să execute garanţiile la creditele ipotecare ce nu se mai pot rambursa.

Cu o săptămână înainte de alegeri mă întrebam în paginile acestui ziar pentru ce se bat partidele, dacă oricine ar veni la putere va da poporului vestea proastă că bătălia electorală a fost atât de costisitoare încât trebuie să strângă cureaua. Acum trebuie să spun mai tranşant că dacă guvernul actual nu face ceea ce trebuie mai mult de şase luni nu are cum să reziste la putere. Vestea cea mai tristă e că n-a prea rămas nimic de furat, şi singura soluţie ca statul român să scape de faliment este să faciliteze apariţia de noi afaceri în mediul privat.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   lei/euro

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de