Efectul COLECTIV asupra Justiției

Într-o logică a protestelor spontane ,răspunderea pentru gestionarea dramei de la COLECTIV și-a asumat-o societatea civilă. Partener privilegiat de dialog cu Președinția în rezolvarea crizei politice, un mănunchi de organizații civice selectate dupa orientările convenabile conjuncturii au pătruns prin reprezentanții lor în structurile executive.

Fenomenul angajarii va avea o finalitate politică, dar va subția bruma lor de independență clamată, lasând locul civicilor veritabili aflați în organizații profesionale.

Acest proces este vizibil mai ales în domeniul Justiției pentru a cărei independență se bat cu pumnul în piept zeci de organizații.

Societăți deschise, curate, independente, anticorupție au capotat la simple examinari de competențe, Gușeth fiind doar bomboana de pe colivă.

În frenezia de a fi în consonanță cu,,strada” și instituții din sistemul juridic au sărit să facă pe plac opiniei populare cu audiențe pe canale media sau să raspundă ordinelor de a rezolva cu grabă ancheta de la Colectiv.

Inspecția Judiciară s-a autosesizat de articole din presă pentru a-l ancheta disciplinar pe judecătorul care a îndraznit să-l elibereze pe Piedone, vinovat apriori pentru funcționarea clubului morții. Civicii de stirpe Gușeth au aplaudat acțiunea Inspecției Judiciare.

Organizațiile magistraților, în fond și statut, tot organizații civice, au cerut intervenția CSM, forul care prin lege este abilitat să apere independența Justiției.

Membrii CSM sunt în cumpănă. Dacă sancționează Inspecția Judiciară, știrbesc satârul disciplinar care a funcționat fără greș, pregătit să reteze acum pe indisciplinații din scandalul Rarinca. Dacă resping cerea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România desfid societatea civilă adusă la putere de drama Colectiv.

Greu în această civilie schimbătoare care contestă gradele și disciplina unui sistem construit în câmpului tactic, patinoar pe care evoluează la impuse cadânele Justiției sufocate de atâta independență.