x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Erori de management guvernamental – numerarul în afara sistemului bancar se plasează la 18,33% din totalul masei bănești

0
Autor: Ionuț Bălan 25 Sep 2019 - 08:11
Erori de management guvernamental – numerarul în afara sistemului bancar se plasează la 18,33% din totalul masei bănești


Titlu incendiar, succes asigurat, cu un simplu clic: Pericol pentru românii cu credite în valută! Ce se va întâmpla cu leul?

Răspuns: Majoritatea românilor nu au credite în valută. Două treimi din împrumuturile lor sunt în monedă națională.

Haideți să vin și cu suportul cifrelor, ca să nu fiu acuzat apoi că fac propagandă economică. Potrivit ultimelor date, la sfârșit de iulie, din totalul creditului neguvernamental de 262,6 miliarde de lei, doar o treime, respectiv 88,7 miliarde, era reprezentată de creditul în monedă străină, restul de 174,9 erau împrumuturi în lei.

Ceea ce arată că procesul de conversie a creditului din monedă străină în lei - care s-a derulat fără mare tam-tam - a fost un succes. Tot statistica ne arată că în decembrie 2008, componenta în lei a creditului reprezenta sub 43%, iar cea în valută era majoritară, cu 57%.

În aceste condiții, este de la sine înțeles că dacă împrumurile în valută nu mai reprezintă aproape 60% din total, ci ponderea s-a înjumătățit, și riscul valutar s-a diminuat semnificativ. Atunci când persoanele care contractează credite în moneda în care își încasează salariile, implicit nu se confruntă cu riscul de curs. Sigur că se poate remarca faptul că situația actuală vădește că activitatea de creditare e mai mult concentrată pe retail și că băncile ar trebui să se orienteze mai mult spre finanțarea companiilor, fiindcă așa e firesc într-o economie restructurată și ar avea mai mult câștigat.

Aceasta este însă o altă discuție, riscul valutar poate fi eliminat în totalitate dacă România adoptă euro. Își asumă clasa politică convergența reală cu zona euro ori va continua să fie, mai departe, creatoare de bule, să genereze o spirală prețuri - salarii și apoi să arate cu degetul către vinovatul de serviciu?!

În fine, din punctul meu de vedere, știrea-bombă ar fi aceea că gradul de debancarizare, numerarul în afara sistemului bancar, se plasează la nivelul record de 18,33% din totalul masei băneşti. Adică, după ultimele erori de management guvernamental, economia informală se plasează la cote maxime, în contextul în care acolo se lucrează doar cu bani cash. S-a ajuns să avem una dintre cele mai mari ponderi ale numerarului din UE, în ciuda măsurilor administrative de reducere a plăţilor cu bani gheaţă sau a obligaţiei de a elibera bonul fiscal, cu tombolele aferente.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de