x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Europa e la Vișegrad

0
Autor: Ionuț Bălan 22 Ian 2018 - 08:10
Europa e la Vișegrad


Știți ce-i acela un bulibașă? Un soi de rege, care conduce o pleiadă de baroni.

Problema este însă că s-a ajuns la concluzia că e mai bună o conducere pluricefală, așa, ca un conclav.

Și această idee se observă că e bună nu doar în plan intern, ci și regional.

Când Germania, de pildă, a dorit să devină bulibașă, s-a ridicat Franța în apărarea principiilor pe baza cărora a fost constituită Uniunea Europeană. Dacă nemții vor continua să aibă aceeași atitudine, probabil că francezii se vor alia cu italienii, în situația în care există oricum o problemă cu Marea Britanie.

Dar pentru că tot discutăm de UE e bine să amintim și de grupul de la Vișegrad, adică de Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Rolul său poate fi acela să condiționeze Uniunea să nu aibă un comportament discreționar, precum cel afișat de germani.

Însă, în acest grup e de evitat ca Polonia să aibă rolul de bulibașă. Deci e necesară și la acest nivel o democratizare a deciziei.

După care organizația se poate extinde cu România, Bulgaria, Slovenia, Croația, chiar și cu Serbia sau Muntenegru, dacă vor fi găsite apte pentru UE.

Reiterez însă, fără să devină cineva bulibașă. Fiindcă atunci când te opui tendinței hegemonice a unui stat în UE, acest lucru e necesar să se producă și în interiorul structurii din care faci parte.

Deviza unei astfel de mișcări ar putea fi: ”Fără stăpân!”. Iar circumstanțele în care structura poate să nu fie hegemonică este cea a unei convergențe reale, atât din punct de vedere economic, cât și socio-cultural.

Dacă spiritul european funcționează mai bine în varianta Vișegrad decât Bruxelles, acest lucru se va concretiza într-o polarizare a grupului estic bazată pe cooperarea economică, pentru că social și cultural diferențele sunt nesemnificative.

Toate acestea însă cu precizarea că trebuie eliminat pericolul, în interiorul Vișegradului, a conservării unei clase politice cu tendințe hegemonice, ce se asociază cu corectitudinea politică.

În fine, nu vreau neapărat să reamintesc definiția premiată în 2010, la un concurs din Statele Unite, a politically correct: „Este o doctrină, cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care susține că e posibil să apuci o bucată de rahat, de partea curată.”

Important este că indiferent de grupul din care face parte un stat, din UE, zona euro sau Vișegrad, așteptările societății vor fi aceleași din punct de vedere politic, să evolueze sub zodia democrației, pe baza unor decizii ce se regăsesc în consultarea populară.

Dar tocmai de aceea educația trebuie să aibă un rol definitoriu în vederea obținerii unei reale democratizări și a îndepărtării pornirilor hegemonice asociate principiului opresor și manipulator al corectitudinii politice. 

 

 


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de