x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Exemplar!-ul de la Cotroceni

0
Autor: Florin Chilian 13 Noi 2006 - 00:00

"Sa te fereasca Dumnezeu de mania celui bun, de razbunarea inteleptului, dar mai ales de cel ce nu mai are nimic de pierdut!"

"Sa te fereasca Dumnezeu de mania celui bun, de razbunarea inteleptului, dar mai ales de cel ce nu mai are nimic de pierdut!"

Am lasat sa treaca ceva timp de la intamplarea cu presedintele Republicii Romania Vidanjoare ce jignea un ziarist numai pentru ca acesta ii adresase intrebari mai putin comode cerandu-i explicatii in numele nostru. Am tot sperat ca-mi, va trece uluirea si furia ce m-a cuprins cand am aflat ca presedintele pe care si eu l-am votat are nesimtirea sa se adreseze ca ultimul boschetar unui om ce-si facea numai datoria numindu-l "gaozar". Nu a trecut, doar s-a accentuat si a facut sa-mi revina in minte toate intamplarile mediatizate ale acestui nereusit exemplar al speciei umane numit Basescu. Acum, in clipa in care-i scriam numele, am realizat ca pentru un om cu un asa nume treaba asta cu gaozarul nu e deloc o intamplare, pur si simplu nu poate fi!

Intre timp, amintirea intamplarilor cu pneurile umflate ca pentru camioane la 4,5 atm (cand in masina nu eram singur ci cu familia), cu amenintarile privind directia "sensibila" a masinii, cu o explozie a pneului prin care vedeai perfect dintr-o parte in cealalta printr-o gaura cam prea rotunda pentru gusturile mele… In sfarsit. Toate astea au ramas in trecut, s-au diluat ca intensitate in timp, mai ales ca de acum nu voi mai fi alaturi de cei dragi in vreo masina. Poate voi avea bafta celui ce a furat masina in Cluj si voi trece razant de vreun copac in caz de explozie… cine stie?, poate nu, dar asta e. Ma mai sacaie, e drept, disparitia din evidenta politiei a apelului de urgenta si mutarea lui cu doua ore mai tarziu sau declaratia unui medic potrivit careia un cucui de 3-5 cm s-ar datora lovirii de tetiera masinii, declaratia IJP local despre un dosar penal cand acesta nici vorba sa existe inca, dar mai ales lipsa de reactie a "autoritatilor" la autodenuntul meu din Jurnalul National. Asta explica multe. Daca va spun ca toate astea se petrec la Cluj, atunci am spus tot, cred, intrucat e o alta jurisdictie acolo, avand alt regim si unde neamurile lui Blaga, mai ales, daca sunt protejate de uniforme de gabori, au alte raporturi cu legea. Nu intamplator am amintit de povestile astea pentru ca un sef de stat care isi permite sa adreseze unui cetatean asemenea invective da liber tuturor subordonatilor lui la abuz de putere si implicit face din noi toti cetateni de rangul doi. Nu cred ca va fi mai bine, Basescu si-a asigurat controlul a tot ce inseamna forte armate in tara asta, precum si a tuturor serviciilor secrete si daca la vedere seful lor se poarta astfel cu cetatenii, imaginati-va ce se intampla acolo unde stau cateii prea zelosi in slugarnicia lor fata de SEFU’ in locuri unde lumina democratiei nu patrunde niciodata. Nu e nici o legatura intre locul ala, numele Basescu, apelativul de gaozar sau asocierea fireasca a acestora. Sau e?

Un biet nascut cu ochii privind picior peste picior (imi spunea un prieten drag sa ma feresc de oamenii insemnati… Nu degeaba i-a lasat Dumnezeu asa cu semn, sunt oameni rai…), un om care a petrecut prea mult timp printre marinari… si voiajele alea lungi… si patima bauturii… Oare ce-o avea de zis Omida depre asta?

Ma intreaba prietenii daca nu ma tem… O ba da, sigur ca mi-e frica. Frica insa e cea care are grija de mine si de copilul meu ca nu cumva sa ajunga si el in vreo seara de decembrie sa-i fie pus un pistol in cap pentru ca-si doreste libertate. Eu nu am de gand sa-mi intorc privirea din fata copilului meu atunci cand ma va intreba ce am facut pentru el sau sa duc mai departe cocoasa rusinii in care ne-au crescut pe noi parintii nostri. Nu cacanariile prezidentiale sau ale serviciilor secrete ori presiunile oricui de pe lumea asta ma vor face sa accept umilinta de a fi un gaozar roman. Am un copil de aparat si pentru el nu voi deveni niciodata cetatean de rangul doi. Toti cacanarii trebuie sa stie asta.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de