x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Există pedelişti cu faţă umană?

0
Autor: Lucian Avramescu 31 Mai 2012 - 11:57

Dupa potopul de injuraturi, etern cod portocaliu, pe care-l suporta fiinta mea, vinovata de a se manifesta critic la adresa puterii basiste si a partidului-trena, iata si o mustrare delicata, venita de la un fost coleg din adolescenta. Ce ai cu noi? – m-a intrebat el, cu o dojana in glas care mi-l aminteste pusti, in internatul din Valenii de Munte. N-am priceput care-i extinctia acestui "noi', unde incepe si cu cine se margineste.

Vazandu-ma incurcat, Petrica, azi profesor care preda limba lui Moliere, ma lumineaza. Noi, pedelistii! Ce treaba ai tu cu pedelistii? Mi-a povestit incurcat ca a trebuit s-o faca, in scoli nu mai puteai profesa normal fara partid, a avut chiar sansa unei promovari. M-a luat si pe mine valul, dar nu m-am procopsit, n-am facut avere, n-am nici acum automobil poate si pentru ca, stii doar, am fobia motoarelor mai ales daca trebuie sa le pilotez eu. Da, Petrica a fost si a ramas un vietuitor al spatiilor protejate discret. A intrat in PDL cautand protectie. Acolo a gasit o lume dominata de rechini care, chiar daca nu-i placeau, a nadajduit ca-l vor apara. L-au aparat?

N-am nimic cu tine Petrica. Adolescenta, vestejita si in tine si in mine, nu poate fi sufleteste eliminata. Invelita de aripile de liliac ale timpului, ea coexista in noi, inima care pulseaza prin amintiri. De ce ma cert cu partidul lui Basescu? Pentru ca este al lui Basescu, iar pentru mine Basescu e numele unei calamitati. A presarat mai multe victime decat toate cutremurele si inundatiile la un loc si a pulverizat Romania mai apasat decat daca o lovea un meteorit. Partidul de care se foloseste si din care spui ca faci parte, este o structura mercenara, cu ideologii variabile si in care doar cei din varf sunt rasplatiti. Ei nu sunt cei mai buni. Sunt, in schimb, cei mai eficienti. Eficienti in raport cu ce le cere Basescu si eficienti in indestularea pungii personale.

Ei au facut in acesti ani averi incredibile. Se spune ca s-a furat mereu la noi. Ei bine, guvernarea Basescu, fiindca el a fost non-stop la butoane, a furat cat toate guvernarile precedente la un loc si inca ceva peste. Iata de ce, draga Petrica, eu nu cred ca PDL este partid si nici tu, iarta-ma, cazut ca musca-n lapte, dar laptele in care te ineci tu e branzit, nu esti membru de partid. Figurezi acolo ca un minuscul bob de nisip care ajuta bolovanii mari sa-si arate muschii. Pentru a redeveni partid, daca a apucat sa fie vreodata, ar trebui mai intai sa se scuture de Basescu. Sa se scuture de varfurile mafiote care au supt fara paiul ideologiei, care au ingurgitat umflandu-se in penele averii si nu numai.

Dezbracati-va de Udrea, de Boc, de Pinalti, de Hoara, de Popescu zis Capusa, de suita Berceanu si de scriitorul cu oi pe dealuri. Toti acesti grofi n-au nimic comun cu tine care ai ramas un amarat de dascal, iarta-ma, nevoit la o adeziune politica falsa si caraghioasa. Tu nu esti intr-un partid, ci figurezi intr-o banda, ca un avocat american din cartea lui Grisham, care se credea intr-un barou si el facea parte, fara sa stie, din mafie. Suporti pocinoage? Zici, da, si te cred. Numai ca tu le suporti degeaba. Ma bucur ca te-am revazut. Fii sigur ca n-am nimic cu tine.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de