x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Explicatia grevelor in lant - Nepasarea Guvernului

0
Autor: Ion Cristoiu 18 Noi 2005 - 00:00

Trecerea dintr-o greva intr-alta, dupa principiul treptelor intuind in dispozitia la o racheta cosmica, duce gandul pe campiile diversiunilor, in spatele carora se afla totdeauna ceva si cineva.

L-am intrebat pe Adriean Videanu, in plin taifas tv la Sinteza zilei, cum isi explica valul miscarilor de protest din ultimul timp.

Un val ivit cu o aparenta de surpriza totala si paralizanta pentru guvernanti, asemenea unui tsunami catastrofal neluat in serios de aparatele avertizoare.

Grevei cadrelor didactice i-a succedat greva de la metrou, muncitorii brasoveni au iesit in strada, functionarii publici s-au asezat in bloc la starturi, minerii vor un miting in Piata Victoriei.

Trecerea dintr-o greva intr-alta, dupa principiul treptelor intuind in dispozitia la o racheta cosmica duce gandul pe campiile diversiunilor in spatele carora se afla totdeauna ceva si cineva.

Stiind naravul unor politicieni ai Puterii din toate timpurile postdecembriste de a arata cu degetul spre Opozitie, am tinut la o nuanta in intrebare:

Cu exceptia explicatiei cliseu ca e mana PSD, dat fiind ca mana PSD de acum e ciunga inca.

Politician serios, mai putin sarit de pe fix decat alti truditori ai Puterii, Adriean Videanu mi-a raspuns ca sindicatele au simtit slabiciunea actualei Puteri.

E o explicatie.

Intr-adevar, nu atat actuala Putere, cat actuala guvernare in faza ultima a unei vieti politice: supravietuirea gratie inertiei.

PSD nu e capabil sa preia Guvernarea. Nici n-o vrea acum, in pragul iernii. PRM n-a atins inca procentele in stare sa-l indreptateasca la pretentii de a carmui tara.

In interiorul Coalitiei nu se vede nici o solutie in stare sa relanseze guvernarea fara examenul alegerilor anticipate.

In consecinta, Guvernul Tariceanu nu cade. Nu cade, pentru ca e de preferat o tara cu o iluzie de Guvern decat una fara Guvern oficial.

Liderii de sindicat au in fata astfel umbra unei Autoritati. Si cum timp de patru ani Autoritatea zdrobitoare a guvernarii PSD a facut ca miscarea sindicala sa uite pana sa si mearga copacel-copacel, criza de Autoritate de azi li s-a parut prilejul unor beneficii exercitii de forta.

Incontestabil, sindicatele fac antrenament. Un antrenament usor ca o prima alergare din dimineata pregatirii pentru meciul decisiv.

Slabiciunea e insa doar una dintre explicatii.

O alta, la care nu s-a referit Adriean Videanu (n-a dibuit-o sau n-a vrut s-o denunte?!) e incapacitatea Guvernului Tariceanu de a se ingrijora.

Cand a izbit primul val de inundatii, intreaga natiune a ramas surprinsa de lenesa nepasare a Guvernului. Un fost ministru PSD marturisea undeva:

Pai daca asemenea inundatii ar fi avut loc sub guvernarea noastra, Adriean Videanu ne trimitea pe toti, ministri si secretari de stat, in toiul noptii, sa scoatem apa cu galetile de la Fieni.

Sute de drumuri, poduri erau inghetate. Premierul Calin Popescu Tariceanu lasa impresia ca dezastrul se petrece intr-alta tara si pe alt continent, nu in Principatele Unite.

La fel s-a intamplat si cu miscarile de protest. Liderii sindicali din invatamant au sunat goarna nemultumirii cu vreo doua saptamani inainte de declansarea grevei. La Guvern nu s-a luminat nici o fereastra, semnul trezirii ingrijorate din somn.

La fel s-au petrecut lucrurile si cu alte miscari, inclusiv cu cea de la metrou.

Obisnuiti cu tresaririle Puterii, PSD-iste la cea mai mica incruntare din vocile lor de arama, liderii sindicali s-au simtit tratati cu dispret.

Nu era dispret. Pro nesimtire. Si pentru a dovedi ca merita luati in seama, liderii sindicali au tras focurile de arma ale conflagratiei.

Din nenorocire pentru ei, nepasarea Guvernului Tariceanu nu e rodul unei viclenii tactice.

Astfel ca, desi cu efecte dezastruoase in plan economic, dar si in plan electoral, miscarile de protest isi vor face de cap.

Pana se vor stinge de la sine.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de