x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Factorul UE" si deficitul bugetar

0
19 Apr 2005 - 00:00

Datele privind deficitul comercial pe primele doua luni ale anului arata continuarea tendintei de crestere: el este cu circa 80% mai mare fata de perioada corespondenta din 2004.

Si deficitul de cont curent a continuat sa creasca in ritm alert. In conditiile in care executia bugetara in aceste doua luni a fost cu frana trasa, tot creditul neguvernamental este cel care a dat tonul (se simte insa si efectul executiei bugetare din trimestrul ultim, 2004). De la 1 aprilie a inceput un val de mariri la tarife si preturi care va avea impact asupra dinamicii inflatiei. Mersul dezinflatiei depinde nu numai de reverberatiile acestor mariri in economie, ci si de efectul asupra asteptarilor inflationiste. BNR mizeaza insa pe cursul de schimb pentru calmarea preturilor.

Situatia macroeconomica schitata mai sus arata de ce discutia privind posibile derapaje in 2005 nu a fost un simplu exercitiu intelectual. Turatia economiei, expansiunea creditului neguvernamental si aprecierea leului conduc la adancirea deficitelor externe. Aprecierea leului ajuta dezinflatia, dar in ce masura ramane de vazut.

Posibilele derapaje in acest an nu trebuie sa fie dramatizate. Dar lucrurile se pot complica daca extindem orizontul de timp. Miezul dialogului prelungit cu expertii FMI nu priveste, esentialmente, acest an, ci perspectiva - aparitia unor presiuni inevitabile asupra bugetului public dincolo de efecte ale reformei fiscale. Intrarea in UE reclama cheltuieli precum contributia la bugetul comunitar (circa 1,3% din PIB), cofinantarea fondurilor de aderare (peste 1% din PIB) etc. - un "factor UE" ca impact bugetar. Daca adaugam cheltuieli legate de reforma sistemului de asigurari sociale si nevoia de a suplimenta alocatiile pentru invatamant si sanatate, infrastructura (inclusiv securizarea frontierelor), ajungem la un spor al cheltuielilor bugetare de cel putin 3%-4% din PIB anual. Fara o colectare mai buna a veniturilor bugetare si alte conditii fiind neschimbate deficitul bugetului public consolidat s-ar indrepta catre 4%-5% din PIB in cativa ani.

Concluzia: soldurile bugetare tot mai mici din ultimii ani oculteaza un deficit structural important al bugetului public. Structuralitatea sa are dubla origine. Una este data de cheltuieli care nu mai pot fi reprimate daca se doreste un volum adecvat de bunuri publice. A doua sursa deriva din exigente de competitivitate si modernizare impuse de intrarea in Uniune.

Romania ar reintra in timp in randul tarilor vecine (ce sunt in UE), care se confrunta cu deficite bugetare importante. Exista insa diferente semnificative fata de Cehia, Ungaria sau Polonia. In aceste tari veniturile bugetare sunt mai mari cu nu putine procente din PIB, ceea ce usureaza eventuale ajustari dureroase. Totodata, in aceste tari deficitele externe coexista cu deficite bugetare considerabile; este vorba de "deficite gemene" (twin deficits). Prin urmare, o diminuare majora a deficitului bugetar ar aduce o scadere corespunzatoare a deficitului de cont curent. La noi, solduri bugetare in scadere in ultimii ani au coabitat cu deficite de cont curent in crestere rapida. Si daca deficitul bugetar ar creste puternic in anii ce vin, iar sectorul privat nu si-ar reduce apetitul de consum si imprumut (ceea ce este de asteptat, chiar daca dobanzile la dolari si euro vor creste), deficitul de cont curent ar putea ajunge la peste 10% din PIB. Un asemenea nivel poate deveni periculos in masura in care ar presupune, ca finantare, fonduri de imprumut pe termen scurt si influxuri de capital speculative. Daca asa s-ar intampla, o depreciere masiva a leului ar deveni inevitabila, ceea ce ar reinflama inflatia; ar fi necesara si o ajustare masiva a bugetului public, ceea ce ar fi o operatiune dureroasa. De aici rezulta grija fata de constructia bugetara pe termen mediu (programarea bugetara multianuala) si examinarea politicii fiscale intr-un context mai larg.

Dialogul cu FMI nu are cum sa ignore problemele bugetului pe termen mediu. Incasarile fiscale in lunile ce vin vor lamuri si necunoscute ale acestui an; va fi mai clar si ce se se va intampla cu politica bugetara (fiscala) in viitor, relatia sa cu politica monetara si de curs de schimb.

PS. Daca "factorul UE" ar insemna o ameliorare masiva, rapida, de performanta economica si sociala, grija descrisa mai sus si-ar gasi antidotul. Dar metamorfoze rapide nu exista in realitate.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de