x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Falsii calugari

Falsii calugari

de Ion Cristoiu    |    04 Iun 2006   •   00:00
Falsii calugari

Politia din Floresti se confrunta cu marea problema a falsilor calugari. Coborand din Moldova de Sus, de la manastiri, intr-o miscare ce luase prin surprindere Inspectoratul General de Politie, falsii calugari invadasera satele si orasele din Moldova de jos si, dupa toate semnele, urmau sa treaca Milcovul, in Muntenia.

Motto: Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul.
Mircea Badea, realizator tv

Politia din Floresti se confrunta cu marea problema a falsilor calugari. Coborand din Moldova de Sus, de la manastiri, intr-o miscare ce luase prin surprindere Inspectoratul General de Politie, falsii calugari invadasera satele si orasele din Moldova de jos si, dupa toate semnele, urmau sa treaca Milcovul, in Muntenia. Locuitorii din tinutul Floresti treceau printre cei mai sceptici din tara. Era practic imposibil sa-i tragi pe sfoara. Partidele stiau asta si, in campania electorala, cum ajungeau aici, renuntau la trucurile cu fagaduieli si cu denuntarea celor de la Putere. De o sinceritate iesita din comun, brutala, as spune, declarau la intruniri ca nu vor face nimic daca vor castiga alegerile, ca sunt mult mai rai si mult mai prosti decat cei care guvernau tara. Si de fiecare data castigau scrutinul la scor.

Firea banuitoare a celor din Floresti si din imprejurimi devenise faimoasa in tara de cand seful statului, pornit intr-un turneu de om simplu, ca sa cunoasca viata fara bodygarzi, fu insfacat de cei din Vintileasa si predat Politiei din Floresti ca escroc ce se dadea drept presedintele Romaniei. Nu reusira sa-l scoata din mainile lor nici lucratorii SPP, care-l insoteau de la distanta, sub acoperirea de vanzatori de pepeni, nici seful Politiei judetene, care inlemni in pozitie de drepti, vazandu-l pe seful statului. Neincrezatori, cei din Vintileasa ii luasera pe SPP-isti drept complici ai escrocului care se dadea drept presedintele Romaniei, iar pe seful Politiei judetene, drept un corupt mituit de banda care opera in Floresti si in imprejurimi. Dupa ce-l predasera pe prins numai si numai in schimbul unui Proces-Verbal de predare-primire, cei din Vintileasa nu se multumira cu atat. Ramasera acolo, in fata Inspectoratului, cateva zile si cateva nopti, pandind ca arestatul sa nu fie scos pe usa din spate si eliberat de catre mafiotii din Politie, pana cand insusi prefectul implicat in rezolvarea crizei le infatisa drept dovada ADN-ul celui dinauntru.

Astfel ca, socoteau mai marii Politiei de la Bucuresti, tinutul Florestilor se constituia intr-un moment crucial pentru miscarea falsilor calugari. Un adjunct al inspectorului sef, care mai citise cate ceva la viata lui, isi ingadui sa compare situatia cu aliniamentul fortificat Focsani-Namoloasa, pe care pariase Maresalul Antonescu in august 1944. Seful sau cazu de acord, la inceput, ca metafora sa fie folosita, intr-o oarecare masura, la conferinta de presa extraordinara. Dadea bine - credea el - compararea falsilor calugari cu soldatii rusi, despre care memoria romanilor pastra in principal jafurile si violurile. La putin timp insa, chiar inainte de deschiderea conferintei de presa, se razgandi si taie din text referirea la linia Focsani-Namoloasa, amintindu-si ca Maresalul o sfarsise prost tocmai din cauza acestei legendare pozitii.

Indiferent de figurile de stil ale Politiei Romane, un lucru era limpede: daca miscarea pornita din Moldova de Sus trecea Milcovul, reusind sa insele si pe cei din tinutul Florestilor, Bucurestii erau ca si cazuti. Numarul credulilor din Marele Oras intrecea orice imaginatie. Patrunsi in periferiile Bucurestilor, falsii calugari n-ar mai fi putut fi opriti.

Spre surprinderea tuturor, cei din Floresti si din imprejurimi dadeau semne ca vor fi invinsi. Explicatia era simpla. In vara cu pricina, peste tinut se abatusera cateva grindini naprasnice. Viile si livezile fura puse la pamant. Colac peste pupaza, o femeie din munti gasise intr-un cartof, pe care-l curata sa-l dea la porci, chipul Maicii Domnului plangand cu suspine. Vestea se raspandi cu iuteala si lua amploare cand ii urma, la scurt timp, o alta veste. Femeia daduse cartoful la porci si acestia, pana atunci obraznici, daramand cotetul cu ratul si rasturnand troaca, se imblanzira brusc si, ziceau unii in autobuzul de Floresti, aveau in priviri o nevinovatie de vitei. Falsii calugari picasera astfel pe un ogor propice. Un val de misticism se napustise asupra tinutului si, in unele sate, bisericile devenira neincapatoare, incat episcopia de Ramnic trimise preoti de rezerva, gata sa ia locul celor care lesinau de atatea slujbe.

Nelinistiti, cei de la Inspectoratul General de Politie expediara in zona echipe speciale de politisti care-i verificau pe falsii calugari punandu-i sa spuna in aramaica strigatul lui Iisus de pe cruce. O operatiune ce parea simpla in birouri, dar care se dovedea pe teren extrem de dificila. Unsi cu toate unsorile, falsii calugari urmasera cursuri de Teologie superioara.

Solutia o dadu un fost lucrator de-al Securitatii, de la Dezinformare. In tot judetul se lansa, prin mijloace specifice, ca falsii calugari erau lucratori ai Garzii Financiare sub acoperire. Drept urmare, respectivilor li se tranti usa in nas, ba chiar, in unele locuri, fura cat pe-aci sa fie luati la bataie.

×
Subiecte în articol: editorial floresti calugari falsii