x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fereastra de oportunitate

0
Autor: Dan Constantin 18 Iun 2019 - 15:09
Fereastra de oportunitate


Ritmul rapid al schimbărilor din jurul României va produce și o dinamizare a reformelor și în interiorul societății? Legile fizicii aplicate la mecanismele sociale nu pot fi automat cuantificate prin efecte, dar o accelerație de tip Coriolis în interiorul Uniunii Europene poate trimite economiile emergente tot mai departe de axul central constituit în miezul Zonei Euro. Sunt de reținut câteva din mișcările care se produc la nivel global sub impulsul unor organizații cu putere de decizie. Miniștrii de finanțe din G20 au căzut de acord asupra unei revoluții fiscale în sensul impozitării GAFA și a multinaționalelor. Urmează ca Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) să propună în 2020 un mecanism prin care marile companii globale să fie impozitate și în locul de producere a profitului. Comerțul mondial este reprezentat în proporție de 60 la sută din schimburile între filialele companiilor. O trecere la impozitarea locală, cel puțin cu o taxă minimă, înainte de optimizarea fiscală practicată de multinaționale, ar asigura resurse financiare sporite în bugetele țărilor emergente. O intenție în acest sens anunțată politic în România în 2017 a produs un val de proteste și ștampila pusă pe guvern că a pornit războiul cu multinaționalele. Faptul că au fost precursori ai ideii aflate acum în faza  negocierii unei soluții generale nu a scutit coaliția PSD-ALDE de costuri politice.

Un alt exemplu vine din politica Băncii Naționale. Țintirea inflației a devenit pentru criticii deciziilor Consiliului de Administrație un fetiș. Faptul că inflația nu cade fix pe prognoză îi împinge pe analiștii de ocazie să acuze „ratarea țintei” ca un eșec al BNR. Mugur Isărescu a prezentat recent în fața Băncii Central Europene, în cadrul reuniunii CESEE, măsurile pe care le-a luat BNR pentru redresarea post-criză. Intervențiile pe piața valutară, combinate cu instrumente de macroprudențialitate pentru limitarea creșterii excesive a creditării, îndeosebi în valută, scot politica monetară din obsesia inflației. Guvernatorul insistă pe mixul de politici anticiclice, care oferă fereastra de oportunitate economiei aflate sub planul director al aderării la Zona Euro, ca suport pentru adaptarea suflului la cursa de maraton în care s-a înscris. Prin această abordare, BNR este un precursor între celelalte bănci centrale. Să mai reamintim costurile de imagine la care a fost supusă pentru că și-a asumat și rolul de avertizor într-o perioadă în care capul limpede era o funcție scoasă din schemă?

Exemplele date nu sunt antagonice. Dimpotrivă, ele pledează tocmai pentru dialog și însumarea intereselor instituțiilor naționale independente.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de