x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Feţele ascunse ale nerăbdării

Feţele ascunse ale nerăbdării

de Maria Timuc    |    03 Mai 2012   •   12:06

Un tanar eminent declara la un post tv ca 'el nu are rabdare sa astepte ceva sau pe cineva', ca a astepta pe cineva care intarzie la o intanire este inacceptabila pentru el. Nerabdarea ar putea fi o calitate uneori, dar – in cele mai multe imprejurari – ea poate deveni un defect si o plasa de paiajen sau o capcana. Nerabdarea stimuleaza mintea noastra negativa, iar mintea care gandeste negativ creeaza agitatie.

Ce-i nerabdarea, ce altceva decat un exces de agitatie interioara, in launtrul careia omul gandeste cate-n luna si-n stele? Mintea agitata se lamenteaza, se ingrijoreaza, respinge eroarea, greseala altui om, uneori se infricoseaza, ca atunci cand parintii isi asteapta copiii sa vina acasa, este noapte, se face tot mai tarziu, iar mintile parintilor se agita; 'Daca a avut un accident? Daca i s-a intamplat ceva rau? Daca... si iarasi daca...', asta-i cheia mintii negative, nelinistite si nerabdatoare. Rabdarea presupune pace interioara. Parintele, care-si asteapta copilul 'intarziat' in pace, gandeste ca acesta se simte fericit, e-n compania prietenilor, fericirea copilului e ceea ce ii doreste si el...Rabadarea-i pozitiva, nerabadarea-i inselatoare, ea e un alt fel de a spune ca asteaptam mental sa se intample ceva rau, ceva nedorit. Teama, indoiala, iritare, judecata, manie, neacceptare, angoasa; iata doar cateva dintre trasaturile nerabdarii!

Unul dintre cele mai minunate lucruri pe care le putem face pentru noi insine si nu uneori, ci cat mai des cu putiinta, poate chiar ca pe un exercitiu mental si emotional zilnic, este acela de a ne educa rabdarea. Femeia care-si asteapta sotul la o anumita ora, sotul care-si asteapta sotia sa se imbrace pentru o petrecere, prietenul asteptat la o intalnire, cel ce asteapta la ghiseu, unde s-a infiintat o coada sanatoasa; iata doar o marunta parte dintre situatiile de viata care ne cer sa ne desavarsim rabdarea si, impreuna cu ea, acceptarea.

Viata de zi cu zi si experientele ei sunt continuu presarate cu evenimente carora le putem raspunde cu neliniste, neacceptare si manie, cu teama si iritare sau cu acceptare, intelegere si convingerea ca sensul situatiei, oricare ar fi ea, se poate dezvalui tocmai prin faptul ca se intampla ceva neasteptat. Acel ceva neasteptat poate avea urmari binevoitoare, placute sau chiar exceptionale atunci cand rabdarea ne permite sa-i lasam vietii pasii pe care vrea sa-i faca in propriul ei dans. Nerabdarea ar putea fi un soi de indisponibilitate pentru surpriza, pentru neasteptat, pentru hazard, pentru intoarceri spectaculoase. Nerabdarea ar putea fi o frica de ceea ce nu ai prevazut rational, o teama de necunoscut, o teama de schimbare, o teama de experienta neprevazuta.

Rabdarea ar putea insemna tocmai intelegerea factorului neprevazut si acceptarea lui in dinamica existentei, intelegerea faptului ca nu putem planifica totul in viata. Cand lucrurile nu se intampla asa cum asteptam, speram sau planificam se poate sa ne pierdem cumpatul, rabdarea, acceptarea si linistea sufleteasca. Nelinistea ne poate lua cu valurile ei zanganitoare, iar in starea de neliniste nici ratiunea, nici sufletul nu se pot manifesta coerent. Nerabadrea-i un semnal al faptului ca gandim impotriva surprizei din existenta, ne impotrivim curgerii ei, actionam pripit si, prin asta, se poate sa respingem binele ce poate veni neplanificat, neasteptat, tocmai pentru ca cineva a intarziat intr-o zi la o banala intalnire!

×
Subiecte în articol: editorial