x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Filaj, şantaj sau ambalaj?

0
Autor: Miruna Munteanu 02 Mar 2010 - 00:00
"Decepţionat" de colegi, Cristian Diaconescu a demisionat din PSD la doar o zi după ce candidase la cea mai înaltă funcţie din partid. Dezamăgirea sa izvorăşte din lipsa de susţinere constatată la congres, nu din bizarul scandal al filajului - servit opiniei publice imediat după retragerea din cursa pentru şefia social-democraţilor. Mai multe elemente sugerează că acest scandal este o simplă perdea de fum.

Există doar două motive posibile pentru urmărirea ilegală a unui politician: şantajul sau dorinţa de a-l compromite. Prima ipoteză a fost exclusă chiar de Cristian Diaconescu. A doua este infirmată de logica elementară. Dacă, într-adevăr, un coleg de partid ar fi vrut să-i diminueze şansele lui Diaconescu în competiţia pentru preşedinţia PSD, dosarul ar fi apărut înainte de congres.

O astfel de operaţiune nu s-ar fi împiedicat de refuzul unui singur jurnalist. Avem, din păcate, destule exemple de mizerii pompate în presa centrală în pofida celor mai elementare criterii deontologice. Am văzut chiar filmuleţe pornografice cu politicieni - unele în mod cert făcături - devenite subiect de dezbateri televizate. Îmi vine greu să cred că cei care au comandat filajul lui Diaconescu nu au găsit nici un ziar (sau măcar blog) dispus să le publice informaţiile cu potenţial de controversă.

Nici măcar acum, când "urmărirea" a fost dată în vileag, nu e deloc clar ce anume i-ar fi putut şifona urmăritului imaginea.

O vizită la un om de afaceri? O întâlnire cu o jurnalistă? Să fim serioşi. Singurul efect al acestui scandal este victimizarea lui Diaconescu, nicidecum compromiterea lui. În plus, el îi oferă fostului fruntaş PSD un pretext cât de cât onorabil pentru o dezertare altfel imposibil de justificat.

Nu, Cristian Diaconescu nu minte când spune că a părăsit partidul fiindcă s-a simţit trădat de colegi. Încurajat să candideze la funcţia de preşedinte, s-a trezit în ziua congresului părăsit de majoritatea susţinătorilor, regrupaţi brusc în jurul proiectului Ponta. Convins că poate spera la primul loc, nu îşi negociase nici o variantă de rezervă. Sau, pur şi simplu, nu se mai mulţumea să fie doar unul dintre mulţii vicepreşedinţi ai unui partid de opoziţie.

Perspectiva unui nou portofoliu la Externe pare mai atrăgătoare... Plus că, în armata de strânsură a lui Gabriel Oprea, Diaconescu are asigurat statutul de vedetă. Mutarea sa este pragmatică. Şi profund oportunistă.

"Îmi aleg opţiunile absolut când doresc şi cum doresc şi nu sunt dispus să dau explicaţii nimănui" - a declarat nervos Cristian Diaconescu în prima sa apariţie publică de după demisie. Şi, totuşi, nişte explicaţii datorează măcar electoratului care l-a făcut senator. Scandalul filajului le furnizează. Aşa cum, în 2004, retragerea lui Stolojan din cursa electorală a fost legată de un presupus şantaj, nici astăzi elucidat.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de