Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Elevul Matache M. Marin e slab la fizică. Când i se dă pentru acasă o problemă cu două trenuri, A şi B, care trebuie să aibă acceleraţii diferite adică a1 şi b1, ca să se întâlnească în gara C, elevul Matache stă ore întregi ca hipnotizat cu problema în faţă, pentru că a călătorit odată cu un tren, care s-a întâlnit în gara Ciulniţa cu altul şi nu i-a plăcut deloc ce s-a întâmplat, din punct de vedere fizic. Vagonul D, în care se găsea el şi maică-sa, a zburat până pe linia H, iar vecinii de compartiment X, Y şi Z s-au trezit din zbor tocmai la spitalul din Constanţa. X şi Y într-un singur pat, că era mare aglomeraţie din cauza unor ciocniri în lanţ pe Şoseaua DN 1, cu H morţi şi răniţi, iar Z la reanimare, fără un picior, P, şi o mână, M.
De fapt, elevul Matache e slab doar la problemele cu trenuri şi avioane, care-s cele mai multe. La problemele cu avioane nu se bagă, nici dacă îl bate taică-său L zile la rând.
Ca s-o facă pe deşteptul, domnul Matache senior, de profesie încărcător-descărcător pe unde capătă de lucru, zice: Ia să vadă şi tata ce mare scofală e cu problemele astea de fizică. La aia cu trenurile geme încet, în semn că ar şti să-i dea de capăt, dar din motive strict pedagogice preferă să-l lase pe băiat să-şi răsucească mintea, însă când vede că şi avioanele pleacă tot din localităţile A şi B, ca trenurile, se enervează şi pe bună dreptate: Mă, Mătăchiţă, să mor io, zice domnul Marin M. Marin, dacă nu se ciocnesc! Problema spune că avioanele vor trece unul pe lângă celălalt după F ore de zbor, la mică distanţă. Dar tot domnul Marin M. Marin e cel care bagă de seamă ce tâmpit e deşteptul care a compus problema. Cum să le lase mă, Mătăchiţă, tată, să zboare la mică distanţă cu nişte elevi proşti ca voi? Se ciocnesc sigur, că-i ţara plină de fizică. Măcar de ar scrie cât de aproape e bine să meargă două avioane, ca să nu se pupe-n bot. Că eu, când am fost în delegaţie la Baia Mare, era să intre în noi un reactor militar să ne facă zob. O să vorbesc mâine cu profesorul de fizică să-ţi dea numai probleme cu căruţe şi Dacii, că aici parcă m-aş pricepe.
Într-adevăr, domnul Marin M. Marin ştie din proprie experienţă cum e când intră o maşină G - de fapt 24 G 345, număr de depozit - cu 70 de kilometri la oră în căruţa S, a lu' nea Gicu, paznicul de la dispensar. Căruţa se face praf, însă nea Gicu, deşi e beat mai tot timpul, nu păţeşte nimic. Domnul Marin M. Marin oftează, ca şi cum ar mai sta să-l ajute pe băiat, dar are oră la încărcat-descărcat, iar Matache, cu caietul de probleme în faţă, pricepe, în sfârşit, că n-are rost să-şi mai bată creierii. Că orice om aflat cândva într-un tren aruncat de pe şine de un mărfar bezmetic, condus de un mecanic adormit, într-o zi de miercuri, pe la ora L şi un sfert, rămâne pe viaţă cu imaginea dezastrului în memorie. Dar de unde să ştie profesorul că elevii de la ţară nu cu fizica au ei ce au, ci cu trenurile personale, cu drumurie desfundate, pe care nici autobuzul de ora 7 dimineaţa nu se încumetă la mai mult de X kilometri pe oră, cu taţi analfabeţi şi cu o programă şcolară care n-o să le fie de folos niciodată?
