x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fluviul subteran

0
Autor: Ion Cristoiu 20 Ian 2007 - 00:00
Fluviul subteran


ROMANIA CA TELENOVELA
Dumitru Cojocaru ajunse vestit in toata tara pentru indarjirea cu care sustinea, prin zeci, sute de memorii, ca Romania e traversata de la vest la est de un fluviu subteran de apa fierbinte, ce intra in tara pe la Sighetul Marmatiei si se varsa in Marea Neagra.

ROMANIA CA TELENOVELA
Moto: "Traim in Romania, si asta ne ocupa tot timpul"
Mircea Badea - realizator tv

Dumitru Cojocaru ajunse vestit in toata tara pentru indarjirea cu care sustinea, prin zeci, sute de memorii, ca Romania e traversata de la vest la est de un fluviu subteran de apa fierbinte, ce intra in tara pe la Sighetul Marmatiei si se varsa in Marea Neagra. Un fluviu situat la o adancime de 2.000 de metri.

In cele douazeci si cinci de pagini ale Memoriului principal, descrierea fluviului subteran era argumentata cu calcule matematice complicate. Asta deoarece Dumitru Cojocaru sustinea ca ajunsese la aceasta ipoteza pe calea matematicilor superioare, singurele in stare sa dovedeasca existenta a ceva fara ca acel ceva sa fie atins cu mana. Respectivul fluviu subteran de apa fierbinte se varsa in Marea Neagra intr-un punct din imensitatea apei, inca neidentificat de vapoare. Un punct in care - - continua Memoriul - din apa marii, pe o suprafata de cativa kilometri patrati, se ridicau paduri intregi de lamii si portocali. Uriase cantitati de citrice putrezeau astfel an de an, pentru ca nimeni nu catadicsea sa le culeaga si sa le valorifice pe piata interna si, de ce nu? si pe cea externa, unde s-ar fi bucurat de mare cautare, intrucat fructele erau neobisnuit de mari si de gustoase. Evident, Memoriul sugera si unele posibilitati de exploatare a productiei de citrice, dar numai atat, sugera doar, scopul lui principal fiind altul: de a atrage atentia asupra unei imense bogatii naturale ce se risipea zilnic din cauza delasarii noastre balcanice, un imens rezervor de energie de care se interesau si unele firme americane si japoneze.

Timp de cativa ani, Memoriului nu i se dadu nici o atentie. O lege drastica obliga insa, la un moment dat, institutiile sa raspunda in termen de 15 zile tuturor sugestiilor si reclamatiilor primite de la cetateni. In consecinta, Dumitru Cojocaru incepu sa primeasca zilnic raspunsuri uluitor de asemanatoare prin politetea cu care i se sugera ca e tampit. Nu era el insa omul care sa dezarmeze usor. Astfel ca, schimbandu-si tactica, trecu de indata la cea de-a doua etapa a cruciadei sale: incepu sa reclame unor foruri si mai competente modul birocratic, dispretuitor in care forurile competente tratau solicitarile cetatenilor. Urma deci o aiureala de adrese, plangeri, intrebari si raspunsuri intre forurile competente din tara, toate avandu-l in centru pe Dumitru Cojocaru, care, in cele din urma, disperat, facu un memoriu la Uniunea Europeana, cuprinzand, pe langa Memoriul cu fluviul subteran, si un memoriu in care se acuza activitatea birocratica a tuturor forurilor competente din Romania. Erau acuzate astfel cotidienele centrale, televiziunile de stiri, Academia, Ministerul Economiei, Gradina Botanica din Bucuresti, Termocentrala de la Rovinari, Apa Nova, termometrele, intr-un cuvant, tot ce avea o legatura cat de mica cu apa fierbinte. Drept urmare, se alcatui o Comisie nationala de experti, care, luand in serios Memoriul, se apuca de investigatiile de rigoare. Se forara mai multe puturi de 2.000 de metri in diferite locuri presupuse a corespunde albiei fluviului subteran, se consultara de istorici nenumarate documente de arhiva, memorii ale unor cronicari anonimi, se cercetara de naturalisti flora si fauna de la suprafata corespunzatoare, conform memoriului, fluviului subteran.

Rezultatul il constitui un studiu de 1.000 de pagini, prezentat Guvernului, in care fiecare subcomisie a comisiei, la sfarsitul a zeci de pagini pline de terminologie stiintifica, scria urmatoarele:
Asa cum am demonstrat mai sus, cercetarile noastre infirma ipoteza domnului Dumitru Cojocaru, din Floresti, Strada Crizantemelor nr. 24, conform careia Romania ar fi traversata de la vest catre est de un fluviu subteran de apa fierbinte.
O adresa cu acest text ii fu expediata si lui Dumitru Cojocaru. Si ca sa nu mai fie discutii, i se atasa un vagon de documente.
Hotarat sa le conteste pagina cu pagina, Dumitru Cojocaru le studie cu creionul in mana, facandu-si insemnarile de rigoare, pana facu un infarct.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   dumitru,   cojocaru,   subteran,   dumitru cojocaru

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de