x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fondul Proprietatea - lamuriri necesare

0
Autor: Daniel Daianu 11 Oct 2006 - 00:00
Fondul Proprietatea  -  lamuriri necesare


Despagubirea cash imediata a fostilor proprietari inclusi acum in Fondul Proprietatea (FP) ar mari considerabil lichiditatea in economie, ceea ce ar afecta stabilitatea monetara. Chiar daca BNR ar interveni in forta, prin absorbtie de lichiditate, cresterea dobanzilor ar invita fonduri speculative, intrandu-se intr-un cerc vicios periculos.

Despagubirea cash imediata a fostilor proprietari inclusi acum in Fondul Proprietatea (FP) ar mari considerabil lichiditatea in economie, ceea ce ar afecta stabilitatea monetara. Chiar daca BNR ar interveni in forta, prin absorbtie de lichiditate, cresterea dobanzilor ar invita fonduri speculative, intrandu-se intr-un cerc vicios periculos.

Cu cat ponderea retrocedarilor este mai redusa in ansamblul despagubirilor cu atat presiunea asupra lichiditatii poate creste mai mult. Totul porneste de la inevitabilitatea aparitiei pietei de tranzactionare a titlurilor de despagubire. Ca sunt actiuni si/sau obligatiuni, ele, cu mare probabilitate, vor fi vandute de cei care nu se multumesc cu dividende (la actiuni) sau cu cupoane (la obligatiuni). Iar acestia nu ar fi neaparat oameni varstnici, care, se presupune, au timpi de asteptare limitati. Tranzactionarea poate precede conversia in actiuni sau, daca este cazul, in obligatiuni. Dar nu ar misca tranzactiile cu actiuni/obligatiuni lichiditatea dintr-o parte intr-alta a sistemului, lasand-o neschimbata? Asa ar fi, daca economia nu este deschisa. Mai mult, liberalizarea contului de capital permite investitorilor straini sa fie interesati de hartii de valoare de pe piata de capital romaneasca; pachete de actiuni si/sau de obligatiuni ar fi cumparate de investitori straini, ceea ce ar aduce injectii de lichiditate substantiale in economie. Intervine aici atractivitatea unei economii care intra in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, care are investment grade de la agentiile de rating. Nu mai amintesc ca obligatiuni ale unui stat membru in UE sunt foarte atractive, daca au si un cupon adecvat. Din punct de vedere monetar, tranzactionarea activelor catre investitori straini echivaleaza cu despagubirea in bani; mai ales daca vanzarea activelor primite ca despagubire (actiuni si/sau obligatiuni) implica un discount de lichidizare mic. BNR ar fi nevoita sa intre in actiune. Daca nu ar face-o, scaderea puternica a dobanzilor ar stimula consumul si inflatia, ar creste deficitele externe. Vanzarile catre non-rezidenti sunt privite net, deoarece ar exista si tranzactii in sens invers. Deci, pe orice cale se merge, tranzactionarea activelor este inevitabila, iar contul de capital fiind deschis infuzia de lichiditate masiva este sigura. In opinia mea, o solutie ideala din punct de vedere al evitarii cresterii lichiditatii nu exista. Esentiala este gradualizarea si, pe cat posibil, limitarea ei.

Pentru limitarea efectelor macroeconomice cel mai bine ar fi ca detinatorii de hartii de valoare sa nu renunte imediat la ele. Cu cat aceasta asteptare ar fi mai lunga si admitand crestere economica sustinuta si monetizarea economiei, infuzii de lichiditate viitoare ar afecta mai putin starea monetara. Retrocedarile, acolo unde sunt posibile, ar reduce din volumul de tranzactionare. Poate interveni ca modalitate de atenuare a impactului monetar si perioada de conversie a titlurilor de despagubire in alte hartii de valoare.

PS. Ratiunea de a fi a Fondului este despagubirea. FP nu a aparut pentru ca unii sa aiba sinecure bine platite sau pentru ca o firma de administrare sa obtina comisioane grase.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de