x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Frumusetea romancelor

0
08 Mar 2005 - 00:00

UN FRAGMENT DIN SCRISOAREA unui cititor revoltat de nedreptatile ce se petrec in tara: "La noi in judet au castigat la lotto niste oameni care si pe vremea lui Ceausescu au dus-o bine".

UN NUME HALUCINANT dintr-o telenovela: Perpetua. Cum ar suna diminutivul in romaneste: Perpetuta, Perpi, Perpisor? Si care ar fi corespondentele autohtone: Vesnica, Definitiva, Perena, Durabila, Trainica, Viabila, Eterna, Persistenta, Permanenta, Continua? Persistenta Popescu, Perena Dumitrescu, Viabila Radulescu…

CATEVA DIN INTREBARILE DE PROTOCOL care le sunt adresate strainilor cand pasesc in Romania, au ceva din lubricitatea pestelui cu fete la aeroport. Cum vi se par romancele? Gazda care pune inrebarea se resimte in strafundurile masculinitatii sale de teza bolsevica: tot ce e de pret apartine intregului popor. Romancele frumoase sunt cantitati nationale, nu ca barbatii unicitati. Intrebarea contine in subtext si o invitatie: Nu conteaza ca tu, strainul, esti sarac, urat si prost, noi, romanii, suntem generosi in chip tribal si-ti oferim la alegere marfa pe alese. Intrebarea le-a fost adresata si unor fotbalisti de culoare obtuzi si boccii care dadeau probe la o echipa din provincie. Doar ca nu s-au lins pe buze, ca sa-si exprime si prin mijloace traditionale, de cazan, admiratia pentru carnea gingasa a romancelor. De ce sa nu fim ospitalieri pana la capat, sa le intrebam si pe nevestele strainilor: Cum vi se par barbatii de pe la noi?

NU MANELELE sunt marea primejdie pentru folclorul nostru, ci lalaita de Teleroman, care alunga din studiourile de radio si de televiziune muzica veche de dor, de jale, de omenie, de bucurie din Maramures, Bucovina, Banat si tot Ardealul. Nu e zi de la Dumnezeu ca, indiferent ce canal tv cu program folcloric butonezi, sa nu dai de lalaiala strangulata din gat si din vintre a unei toape de Teleorman ce-si spune taranca si arunca ochiade pofticoase de cumetrie spre camera. Fiecare in parte, solistul din coasta Bucurestiului parca ar fi si n-ar fi potrivit in rolul de mesager al folclorului nou, dar cand se inghesuie sapte-opt guristi din marginime si judet intr-un studio de buzunar, efectul e total. Daca asta e folclorul, mai bine manelele!

PRIN FINISAJUL unui obiect, mesterul de la noi intelege o operatiune care face in final diferenta dintre muncitorul bun si cel prost. Ceva ce poate sa si lipseasca, fiindca obiectul e, de fapt, gata si fara finisaj. Sifonierul nelacuit cum trebuie tot sifonier e. Mesterul neamt nu socoteste finisajul o chestiune de arbitraj la calitate, ci ca pe un moment tehnologic esential. Nu ca alte momente ar putea sa lipseasca, dar finisajul in nici un caz. La chinezi, treaba e si mai clara: totul e finisaj. Marfurile chinezesti traficate intens in Europa sunt proaste dar mai aspectuoase decat acelea pe care le imita.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de