Gândurile unor deținuți politici zidite în cazinoul din Constanța

Tulburătoare povestea suferințelor și speranțelor unor deținuți politici din perioada anilor 1951 din lagărele de exterminare, în care erau trimiși în cătușe de regimul dictatorial, cu ordine de la Kremlin. În aceste săptămâni, când bijuteria arhitectonică care este cazinoul de pe faleza din Constanța a intrat în reparații, s-au descoperit locuri ascunse din ziduri, mascate sub tencuială, petice de sac, unde cei o sută de pușcăriași politici și-au scris gândurile spre a fi descoperite peste zeci de ani. Este, pe undeva, povestea asemănătoare cu cea a naufragiaților care își puneau câte un bilet într-o sticlă și o lăsau în voia valurilor, poate va fi cândva găsită.

Arhitectul și echipele de constructori care au deschis șantier pentru a aduce la lumină simbolul Constanței au găsit, sub tencuiala dinspre mare, câteva bilete scrise pe ascuns de deținuții politici aduși de la canal ca să repare, ca specialiști, cazinoul bombardat de ruși în al Doilea Război Mondial. Slabi și înfometați, bătuți de gardienii comuniști, o sută de arhitecți, constructori, meșteri, condamnați la zeci de ani pentru ideile lor împotriva guvernării comuniste, pe ascuns, au pitit bucăți de sac de hârtie de ciment cu numele lor pentru a nu fi uitați în caz că nu vor mai vedea lumina libertății. Pe hârtiile mototolite, pușcăriașii în zdrențe condamnați pentru ideile lor de libertate și democrație și-au făcut cu un ciot de creion un fel de catalog al chinului pe șantierul cazinoului. În fruntea listei scrise pe bucățile de sac, deținuții politici l-au trecut ca șef al specialiștilor cu zeghe vărgată pe arhitectul Constantin Joja și, ca ajutor, pe pictorul Cristodulo. Arhitectul Constantin Joja a fost un nume lăudat pentru lupta lui de a menține în arhitectura românească elementele naționale de tradiție. După ce a ieșit în 1964 din pușcărie, a avut un rol important în restaurarea Curții Domnești de lângă Piața Unirii.

În soarta familiei Joja se regăsește zbuciumul vremurilor tulburi de istorie românească. Arhitectul Constantin Joja își exprimase ideile democratice și de luptă împotriva comunismului și dominației sovietice. Drept care, zeci de ani a fost întemnițat, trimis apoi la canal și detașat, iată, la repararea cazinoului din Constanța, de unde seara pleca tot sub amenințarea puștii gardienilor. Fratele mai mare al arhitectului anticomunist Constantin Joja a îmbrățișat însă ideile comuniste. El a fost remarcabilul intelectual, șef de școală în filozofie, academician, profesor doctor Athanase Joja, vicepreședinte și al UNESCO, dar și președinte al Academiei Române. Închis și el la Doftana pentru ideile lui comuniste, se zice că l-ar fi învățat să scrie și să citească pe Gheorghiu Dej. Al treilea frate, Traian Joja, profesor universitar de geologie, nu a făcut politică. El a fost dintre acei remarcabili geologi care au descoperit zăcăminte de bogății minerale ale României.