x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gară pentru doi

0
Autor: Roxana Roseti 15 Apr 2011 - 15:50

Un film de referinţă, pierdut prin meandrele pre­zen­tului. Şi poate că l-am fi lăsat in­vo­luntar undeva… într-o ne­cu­venită ga­ră, dacă nu s-ar fi stins din viaţă, la finele lu­nii martie, Liudmila Gur­cen­ko. Actriţa, cunoscută şi pu­bli­cului român măcar din fil­mul rusesc „Gară pentru doi” (1983) sau din pelicula „Mama” (1977) regizată de Elisabeta Bostan. Cariera acestui star al cinema­to­gra­fi­ei ruse se întinde pe şase decenii şi numără aproa­pe 100 de filme. Iar cine va dori să (re)vadă filmul „Gară pen­tru doi” va avea reve­la­ţia unei actriţe cu un po­ten­ţial extraordinar, nemai­pu­nând la so­co­tea­lă un Nikita Mihalkov de excepţie în rol secundar. Ne-am obişnuit să auzim la tot pasul en­gle­zescul „icon” (model, idol etc.): „A fost un icon”, „Este un icon”.

Dacă îmi permiteţi o opinie personală, ca să fiu la modă aş putea spu­ne că pentru mine Ludmila Gur­cen­ko a fost şi este un icon, dar prefer să o con­si­der o ma­re actriţă. Şi, până la ur­mă, un icon poate fi chiar şi copacul proaspăt înflorit din col­ţul casei, că tot îşi re­var­să peste noi venirea Săr­­bă­toa­rea Floriilor. Să vă fie viaţa grădină în­mi­res­ma­­tă, niciodată uitată într-o gară!

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de