x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Genial de banal

0
Autor: Tudor Octavian 30 Iun 2010 - 00:00
În esenţă, reclama e laudă. Din cauză că publicitatea foloseşte numai superlative, iar oamenii ştiu că în reclame se minte, că superlativele sunt dovada minţirii, ca fe­nomen comercial, nimeni nu mai ia în serios lauda meritelor reale ale unor oameni. Dimpotrivă, când un om e împachetat în elogii, toată lumea ştie că e ceva dubios la mijloc.

Datorită exceselor din publici­tate, sunt lăudate, cu un maximum de cuvinte mari, unele însuşiri ome­neşti banale. Niciodată cuvintele "genial", "fantastic", "colosal", "ex­cepţional" şi "extraordinar" n-au fost întrebuinţate mai des şi mai aiurea. E ca şi cum nişte cate­go­rii sociale majoritare frustrate au căpătat libertatea de a da iama în dicţionarele calităţii, făcând astfel din unele instrumente de mă­sură a valorii, îndelung rafinate de timp, un bun de larg consum. În toate artele, criteriul măiestrie a fost dat deoparte. În locul lui a fost instituţionalizat criteriul altfel. Un roman nu e mai bine scris, mai bine construit şi mai emo­ţi­o­nant decât altele din categoria sa. E altfel. Un roman nu mai e cre­a­ţie, e produs literar. Că produsul e li­terar, muzical sau din aria artelor vi­zuale nu contează. Ce contează e doar condiţia sa de produs şi, în consecinţă, posibilitatea indus­trializării.

Pentru cultura mondială, mo­dul în care China a industrializat piaţa de contrafaceri e tot atât de dezastruos pe cât e şi un tsunami pentru un port şi un litoral. O copie chinezească după un tablou european, care a impus vreme de câteva secole un tip de origina­litate în măiestrie, este, pentru un public ignorant, dar dornic de a ajunge pe un drum mai scurt la binefacerile industrializării şi ale democraţiei, un obiect "aproape la fel, dar altfel". Iar ce-i important, pentru acest "public larg", e faptul că, deşi copia "e altfel, dar aproape la fel", ea costă puţin. Nu mai e nevoie să meargă la muzeu ca să înţeleagă sensul măiestriei din tablourile lui Vermeer în evoluţia civilizaţiei. Publicul larg cumpără pe mai nimic aceeaşi pictură de muzeu, "aproape la fel, dar mult, mult mai ieftin", de la magazinul de suveniruri şi chinezării.

Mii, dacă nu chiar sute de mii de oameni de treabă, dar fără acces la artă şi-au umplut pereţii apartamentelor cu "copii chinezeşti genial de ieftine, excepţional de asemănătoare, fantastic de colo­sale" după gogheni, van gogi şi rafaeli. Negustorii care importă copiile din China aşa şi fac lista de comenzi: Vreau zece gogheni, douăzeci de rafaeli şi câteva din alea cu urechea tăiată, a lu' ăla care moare nebun.

În transmisiile sportive, până şi ratările sunt geniale. Un critic, ca să se distanţeze de confraţii care gă­seau că un debut e banal, a mes­tecat un minut cuvântul ca să con­chi­dă cu o laudă: Banal, e ade­vă­rat, dar în felul lui genial de banal.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de