x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

George Stanca îi va mângâia cu metafore pe îngeri

0
Autor: Florin Condurateanu 05 Feb 2019 - 08:42
George Stanca îi va mângâia cu metafore pe îngeri


Nedrept de devreme, românilor li s-a luat plăcerea de a citi zilnic editorialele pline de talent, mustind de viaţă ale unui gazetar de excepţie, din aceia care slujesc limba română, developându-i în frază toată muzicalitatea, toată eleganţa. George Stanca arăta în plus că spiritul românilor este treaz tot timpul, că naşte idei şi artă de înaltă valoare. Din condeiul scriitorului şi gazetarului George Stanca, mereu în clocot, se ridica cu fruntea sus zilnic mândria de a fi român. S-a ridicat la cer prea devreme, pofta lui de a dărui frumos românilor era neostoită. Lua apărarea savanţilor români nedreptăţiţi, se lupta să nu intre în uitare muzica folk, melodii care prilejuiau miilor de spectatori să se delecteze cu poezia de mare valoare. M-am întâlnit cu George Stanc astă-vară când am fost la Bârca, să celebrăm naşterea acum 75 de ani a unui poet genial, a unui român neobosit în iubirea pentru ţară, Adrian Păunescu. Părea niţel obosit faţă de tumultul pe care-l arăta în orice schimb de idei, în orice pledoarie pentru sufletul românesc. A oftat şi mi-a şoptit tristeţea lui că televiziunile l-au uitat. Şi-a amintit de începuturile Cenaclului Flacăra, când el a propus să urce pe scenă talente de netăgăduit, Mircea Vintilă, Baniciu, Pittiş. Îmi amintesc de zilele evenimentelor din decembrie 1989. George Stanca a venit în redacţia revistei Flacăra şi ne-a povestit cum a fost arestat de securişti în orele de dinaintea fugii lui Ceauşescu, dus la Jilava şi bătut până la sânge. Tot ce făcea George Stanca era la punctul de fierbere. Suferea şi se bucura de isprăvile Rapidului cu turaţia maximă a inimii. Se aşeza în tribună lângă teribilul actor Colea Răutu. Cădea spic de zăpadă peste ei, îi lovea soarele în cap pe caniculă, şi amândoi, când rapidiştii evoluau anemic, rosteau cu argou de epocă, “râd şi zarzavagiii de voi!”. Te pup pe suflet, George Stanca.

 

 

Citeşte mai multe despre:   george stanca

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de