x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gigi, la Dumnezeu

0
Autor: Marian Nazat 26 Mai 2006 - 00:00
Gigi, la Dumnezeu


Iarta-ma, Doamne, dar am crezut ca e un semn de la Tine! Sunt slobod la gura, recunosc!, sunt violent, recunosc!, sunt fanfaron, recunosc!, dar am un suflet curat si asa am ajuns ceea ce sunt azi. Io… io... sunt cel mai puternic om din Romania, citeste ultimele sondaje de opinie, Doamne!



Sfantul Petru, rubicond si nadusit ca un randas oarecare, dadu buzna in lacasul Domnului fara sa mai bata la usa. Pasea des si impiedicat, abia controlandu-si respiratia. Chipul lui, altfel armonios, se schimonosise intr-un rictus de teama. Fusese nevoit sa intre la Stapanul sau peste politeturile divine si asta il stanjenea in gesturile repezite. Asa ceva nu se intamplase pana atunci in randuielile divine, pe care le supraveghea cu fermitate inca de la inceputuri. "Doamne - zise el tragandu-si rasuflarea - , iarta-mi indrazneala, insa e unu’ afara care m-a fugarit pe cararile ceresti cu niste chite de dolari, pacatele mele! Spune ca daca ii aranjez o primire la Tine, banii vor fi ai mei, pacatele mele! Ma pune la grea incercare, Doamne, si nu stiu cat mai rezist!" Dumnezeu il fixa mustrator si-l asculta netulburat. "Da cine e zurbagiul care ne deranjeaza? Cum il cheama si de unde vine?", intreba El, cantarindu-si atent cuvintele. "Cica se numeste Gigi si-i traitor in Romanica, tara aia stranie…", apuca sa raspunda neterminat Sfantul Petru si-n fata lui se-nfatisa chiar Gigi din Pipera. Un barbat navalnic si maruntel, cu parul negru si cret, inconjurat de vreo trei zdrahoni fiorosi, toti cu priviri namoloase. Nepoftitul musafir, cu Biblia intr-o mana si c-un levier in cealalta, parea eroul unei cruciade de mahala. Isi misca dezarticulat bratele si-si agita firavul trup aidoma posedatilor. Se opri cu greu din tremurul caraghios si se inchina cu ravna. ("Gorilele" din spatele lui il imitara mecanic.) "Fiule, tu esti ala cu fotbalul?", il iscodi Dumnezeu, cercetandu-l curios. "Io, Doamne, io! - se impauna Gigi, bombandu-si pieptul. Io sunt al mai tare om din Romania. Si sunt si presedintele PNG, si nasul lui Radoi, spaima hidrantilor, si…" (Insotitorii il aprobara scurt, balanganindu-si sincron testele rase.) "Destul cu laudele, stii ca aici sunt interzise!", porunci Creatorul. "Te vad inarmat, imi ceri cumva socoteala?" "Iertare, Luminatia Ta, nici gand. Cu fierul asta, io… io… am fortat clanta dumnezeiasca si am patruns la Tine. Pai… pai, ce era sa fac? Paznicii Tai nu m-au lasat sa intru, desi le-am promis mii de dolari. Io… io… cand imi pun ceva in cap, trebuie sa reusesc, ca io sunt Razboinicul Luminii!", se inflacara Gigi si zvarli bara metalica inspre pazitori. "Am auzit cate ceva despre tine. Sustii ca esti un bun crestin, ca-ti iubesti familia si neamul, ca-ti ajuti semenii nevoiasi, ca ai ridicat case si biserici, ca…" "Da, da, asa e, Doamne, io…", se trezi vorbind Gigi, insa Atoatestiutorul ii ordona sa taca. (Ca la comanda, cele trei matahale isi incordara muschii, adulmecand primejdia, si se apropiara protector de seful lor.) "Fiule, sa nu mai cutezi sa ma intrerupi! Ia aminte la Mine! Ai facut multe fapte bune, dar le-ai facut din trufie si de aceea Mi-ai nesocotit poruncile, desi ma pomenesti mereu, si cand gafeaza Carlos, si cand rateaza Oprita, si cand lufteaza Nesu, si cand iti spurci cu vorbe de ocara adversarii. Fiule, ma intristeaza blasfemia ta! Din trufie savarsesti cele mai multe fapte bune si tot din trufie nemasurata ti-ai vandut sufletul Diavolului politic. Si diavolul asta te impinge in studiourile televiziunilor si el te va pierde, fiule!" "Iarta-ma, Doamne, dar am crezut ca e un semn de la Tine! Sunt slobod la gura, recunosc!, sunt violent, recunosc!, sunt fanfaron, recunosc!, dar am un suflet curat si asa am ajuns ceea ce sunt azi. Io… io... sunt cel mai puternic om din Romania, citeste ultimele sondaje de opinie, Doamne! Ma vor presedinte aproape doua milioane de romani!" "Nu-i lua in seama, fiule, sunt bieti sarmani care nu stiu ce vor. O amagire, nimic altceva, uit-o si urmeaza-ti calea! Alunga-l pe Necuratul pitit in paginile ziarelor si-n dosul camerelor de filmat si ajuta-ti semenii cu umilinta si discretie! Dar, totusi, ce te aduce la Mine?", rosti grav Dumnezeu. "Fa-mi o favoare, Doamne, una singura! Da-mi desteptaciunea lui Vadim, istetimea lui Hrebenciuc si «lipiciul» lui Traian, si-ti promit, Doamne, ca vei fi invitat zilnic la Dan Diaconescu in direct! Si-un loc in Liga Campionilor, daca se poate, si-ti fagaduiesc, Doamne, un ditamai schimbul de terenuri!" "Dar la ce-ti slujesc toate astea?" "Vreau sa fiu urmasul lui Basescu!" "Pentru asta trebuie sa-mi mai ceri o favoare." "Care, Doamne?" "Sa ai un popor cu mintea lui Claudiu Raducan, baiatul ala cu bloc-notesul… ", incheie Dumnezeu dialogul cu Gigi Becali.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   gigi,   doamne

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de