Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Votarea fara mari emotii si in regim de galop a Cabinetului Ungureanu a facut ca bucuria opozitiei pentru caderea lui Boc sa fie de scurta durata. Pentru putere, dar si pentru opozitie se asaza iar fronturile si este greu de apreciat cine va castiga din retragerea greilor PDL din Guvern. Noul Cabinet are de rezolvat in primul rand cateva probleme de identitate. Razvan Ungureanu va avea nevoie de ceva timp sa retina numele unor ministri veniti de la PDL. Si reciproca este valabila, echipa de 'tinere sperante' va da de multe ori cu capul de usile nestiute din ministere sau din Palatul Victoria pana sa se dumireasca despre ce-i vorba. Ungureanu are de lamurit daca trimisii PDL decid chiar ei in treburile administratiei sau repezinta doar interfata cu titularii care au iesit din joc, dar conduc de facto in continuare, rezolvand interesele proprii, apoi ale partidului si mai la urma pe cele ale tarii.
Ramane o necunoscuta si continuitatea la nivelul secretarilor de stat si prefectilor. Boc a acceptat ca figurile 2 sau 3 din ministere sau sefii multelor agentii sa fie trimisii baronilor locali cu greutate sau mari obligatii fata de partid. Majoritatea sunt mai uzati si mai compromisi decat ministrii demisionati si ei propaga imaginea Guvernului asa incat vom vedea cum rezolva Ungureanu aceasta problema doar aparent exterioara Palatului Victoria. In acest sens, 'cazul Blejnar' devine un prim test.
Premierul are, evident, agenda lui in calendarul evolutiei politice. 'Servim Patria' nu este doar o formula deprinsa la avansarea in grad prin decrete cu anexe care se comunica institutiei interesate. Este si un crez al politicienilor care isi asuma rolul, dar importanta devine in primul rand intrebarea 'de pe ce craca servesc aceasta Patrie?'.
Mihai Razvan Ungureanu este privit in multe cercuri drept un prezidentiabil pentru 2014. In lipsa de inspiratie a Dreptei, care s-a vestejit in umbra lui Basescu, Mihai Razvann Ungureanu devine, prin plasarea lui in fruntea Guvernului, candidatul-speranta. Dar este mult pana departe. Prezentul imediat inseamna o avalansa de dosare care preseaza si pot strivi gandurile de marire.
Pana sa se apuce de treaba, Guvernul se vede cuplat la problemele UE pe care Basescu Traian le-a tras spre Cotroceni, lasandu-l pe Boc in postura de provincial perpetuu. In saptamanile care vin ne lamurim daca Basescu il va trimite la Bruxelles pe premier, asa cum este normal, sau il va tine acasa la curatat zapada. Guvernul are de trecut examenele Schengen si ale monitorizarii pe Justitie, pe care Mihai Razvan Ungureanu este infinit mai pregatit sa le absolve. De asemenea, relatiile cu Germania si mai ales cu Franta, intrate intr-un con de umbra, pot fi incalzite printr-o noua abordare in cuplul Ungureanu-Diaconescu, in zona Executiva a diplomatiei. Deciziile din zona economiei sunt si ele asteptate pentru a vedea daca noul Cabinet are idei proprii sau toate mutarile sunt lasate in plic de Franks, aplicarea lor fiind urmarita pas cu pas de Fondul Templeton. Ambasadorul SUA, intrat in dizgratia populatiei pentru declaratiile lui jignitoare la adresa manifestantilor, s-ar putea sa mai scada putin presiunea care a sufocat in ultimele luni deciziile din Ministerul Economiei, ghidate exclusiv spre folosul Fondului Proprietatea. Sa speram ca echipa de consilieri ai premierului va da cel putin impresia ca exista si o politica in interesul national pe aceasta felie.
Pana se dumireste Guvernul ca a trecut iarna, ramanem cu marea intrebare, de fapt singura necunoscuta din ecuatia crizei romanesti: se vor potoli protestele? Daca mai vorbeste putin Ponta, Cabinetul MRU va avea o viata mai lunga si mai usoara.
